10 MARI SIBIENI

Conrad HAAS 1509 1576

mihaicopaceanu1 comentariu

Conrad HAAS 1509 1576

10 Mari Sibieni a inclus si un nume mai vechiu. Herr Conrad Haas a fost născut în 1509 lângă Viena intr-o familie nobiliară, numita Haasenhof. Tanarul studiază la Viena si se  specializeaza în perfectarea armelor de foc, ajungând din această postură  „Zeugwart” (guard imperial) sub Ferdinand I Habsburg.

Este recunoscuta implicarea sa activa in războiul lui Ferdinand de Habsburg (fratele lui Carol Quintul, împăratul Romano – German) cu Janos Zapolya, război mai bine cunoscut drept războiul pentru Transilvania. La  42 de ani, în 1551, ajunge la Sibiu pentru a se ocupa de arsenalul oraşului ca şef al arsenalului imperial, puternic înzestrat de armata habsburgă. Arsenalul Sibiului, localizat şi astăzi în Cazarma Kempel din Piaţa Armelor (clădire ce a fost construită după indicaţiile lui Haas), va fi unul dintre cele mai bine dotate şi înaintate ca tehnologie militară din sud-estul Europei în acea perioadă, sub administrarea lui Haas.

La Sibiu îşi va continua studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând în oraşul nostru lucrarea sa despre rachetele în trepte. Această lucrare este astăzi considerată prima documantaţie şi tehnologizare a rachetelor, în Europa (manuscrisul a fost descoperit în 1961 în Arhivele Sibiului). Astfel, Haas, devine primul om al stiintei care enunţă principiile şi modalităţile de construcţie ale rachetelor.

Putin incapatanat, refuză să predea arsenalul lui Zapolya şi aliaţilor săi si rămâne la Sibiu şi după retragerea armatelor imperiale. Tot la la Sibiu isi va gasi sfarsitul în 1576.

Anul 2009 a fost declarat de Sibiu „Anul Conrad Haas”.

„Aceasta carte a maiestriilor este schitata si alcatuita, in parte chiar inventata, de catre Conrad Haas din Dornbach in Austria din neamul celor de la Haasenhof, langa Landshut. Inceputa in anul 1529 si terminata in anul cu un numar mai putin de 70. Si sautorul cartii a fost turnator de tunuri, guard de artilerie si maistru armurier al Maiestatii Sale Imperiale Romane si Regale si de asemenea al Coroanei Ungare.”

„Sfatul meu este ca lumea sa traiasca in pace, sa nu mai fie razboi; muschetele sa fie lasate neatinse sub acoperis, incat ghiulelele bombardelor sa nu mai imprastie moarte si praful de pusca sa nu mai ia foc si nici sa se umezeasca; astfel Printul va ramane cu banii si Armurierul cu viata; acesta este sfatul pe care vi-l da Conrad Haas.”

SCRISOARE

Dialogul Lutului cu Fiinta…Raspunsul catre un bolnav de SIDA

mihaicopaceanu3 comentarii

Preaiubită făptură,

1. Eu sunt adâncul de Lumină în faţa căruia timpul apare ca un fir de praf.
2. În faţa Mea inteligenţele eonice ale îngerilor se cutremură, căci ele îşi află izvorul, odihna, vederea şi extazul în muzica infinităţii Mele.
3. Nimic din ce e spirit nu poate intra înăuntru fără a fi înlăuntrul Meu.
4. Nimic nu-şi poate afla cumpăna şi axul fără Mine.
5. În faţa Mea nu timpul, ci abisul însuşi se ruşinează de puţinătatea lui.
6. Eu Mă joc cu timpul cum s-ar juca un prunc cu fulgul de zăpadă de ar avea în surâsul lui atâta taină, încât să nu-l strivească.
7. În faţa Mea neantul fără de odihnă stă liniştit, iar genunea ce nu are capăt în propria-i surpare, îşi găseşte pacea.
8. Pentru a turna în forme ceea ce-n nici o formă nu poate să încapă am ordonat structura ascunsă a lumii în sfere a căror consonanţă o cunosc doar îngerii.
9. Interiorul Meu este un ocean de iubire, dar iubirea-i revărsare şi-n adâncirea ei de sine creează liber ceruri, eoni, sfere, timp, lumină, îngeri, oameni, fluturi.
10. În centrul lumii L-am pus pe Adam, mijlocitor între pământ şi cer, animal şi înger, trupesc şi pnevmatic ce concentra în sine întreaga creatură şi purta în adâncul său inefabilul Meu chip.
11. Universul era un vast acord în care rezonau vizibilul cu invizibilul, atomii cu constelaţiile, firul ierbii cu mersul sorilor.
12. Creatura suferea de o binecuvântată ignoranţă, neştiind ce înseamnă ura, posesia, repulsia, boala, moartea.
13. Cosmosul era transparent la lumina prin care făceam cunoscut abisul Iubirii Mele, toate fiind îndreptate cu faţa înspre interioritatea intangibilă a Fiinţei Mele.
14. Din cele mai înalte locaşuri, un înger de sub tronul Infinitului şi-a întors faţa de la Mine, şi-a înstrăinat ochiul spiritului de la lumina interiorităţii Mele alegând pustiul nebuniei şi al distrugerii.
15. Căderea lui l-a transformat în vrăjmaş al Meu şi al lui însuşi.
16. Numai prin Adam răul putea atinge articulaţiile cosmosului. Dacă el ar fi refuzat tentaţia cunoaşteri răului, creatura ar fi rămas integră.
17. Nimeni nu se poate asemăna cu Mine în cunoaşterea binelui şi răului, căci nimeni nu poate şti şi ce-i înăuntru şi ce-i în afară dacă nu are în el nemărginirea.
18. Atât de adânc a pătruns răul în fire, încât a fost nevoie să cobor chiar Eu în timp pentru a-l scoate din robia întunericului.


19. Încă din pântecele mamei tale te-am ales. Am rânduit apoi să te bucuri de lumina zilei, să creşti în putere şi să stăpâneşti lumea.
20. Nu te simţii strivit de nemărginitul Meu şi nu nesocoti lumina ce-şi joacă flacăra în tine.
21. Priveşte licuricii şi vei vedea că nu-şi plâng puţinul strălucirii lor în faţa măreţiei lunii de pe cer.
22. Cu cât eşti tu mai mare decât ei şi scânteierea ta cu cât mai departe răzbate?
23. Dacă nu ţi-aş purta de grijă pe dată te-ai întoarce în neantul din care ai fost adus la fiinţă,
24. dar Eu am zămislit lucrurile spre viaţă şi nu Mă bucur de moartea celor vii.
25. Lupta Mea nu e îndreptată împotriva ta, ci împotriva răului din tine.
26. Eu am îngăduit suferinţa nu ca să te omor, ci ca să devii asemenea Mie.
27. Nu Eu, ci tu vrei să Mă ucizi prin îndoială, revoltă şi negaţie.
28. O, fiinţă, când vei înţelege chemarea ta?
29. Până acum ţi-ai aţintit privirile spre lume şi ai risipit împreună cu ea.
30. Acum ţi le-ai întors spre Mine şi aduni în folosul tău.
31. Eu am aşezat o ordine după care lumea naturală se conduce şi nu forţez evoluţia lucrurilor.
32. Nu Eu te-am pedepsit, căci nu sunt ca omul, să Mă supăr,
33. ci tu ai fost cel ce ai ales aceste împrejurări care te-au dus la boală.
34. Cu toate că sunt Dumnezeul tău, nu te pot sili să faci binele, căci te-am înzestrat cu voinţă liberă,
35. dar atunci când alegi răul sufăr pentru durerea ta.
36. Nu sunt străin de suferinţa umană, căci prin Fiul Meu am cunoscut viaţa voastră de la leagăn la mormânt.
37. De ce te tânguieşti pentru oasele tale când cunoşti calea lor?
38. De ce te îngrozeşti văzând carnea ce-şi urmează drumul?
39. Oare nu tot acolo va merge cu toată grija ta cea multă?
40. De ce te mişti prin timp, când eu am făcut timpul să se mişte prin tine?
41. Chiar şi atunci când ridici pumnul împotriva Mea, Eu te iubesc.
42. Îţi împresur chipul cu sărutări şi sărutarea Mea te arde.
43. Nu voiesc răul, ci atunci când îşi face loc în existenţa ta încerc să-l convertesc în bine.
44. Poartă-ţi boala cu vrednicie şi cu răbdare şi cu ajutorul Meu o vei strămuta într-o liturghie la care nu voi întârzia să iau aminte!
45. Viaţa e un dar pe care tu Mi-l înapoiezi sfinţit prin cruce. Primesc cu bucurie darul tău şi prin înviere te voi face fiu al eternităţii.
46. Tu eşti lumină din Lumina Mea. Raţiunea mea unică este împărţită în chip neîmpărţit în raţiunea ta.
47. Cine ţi-a spus că eşti neputincios?
48. În tine zace puterea Mea, mai tare decât furtunile mărilor şi fulgerele ce spintecă văzduhul.
49. Omule, tu nu eşti un pumn de cenuşă, ci eşti un vas ales, un pui de Dumnezeu.
50. În fiinţa Mea, Atotputernicia şi voinţa sunt una. Eu pot să fac tot ce vreau, însă nu voiesc să făptuiesc atâtea câte pot.
51. Nu-mi stă în putinţă să fac răul, dar asta exclude neputinţa.
52. A fi neputincios înseamnă a nu putea face binele.
53. Libertatea odihneşte în infinitul Fiinţei Mele şi prin aceasta îşi află în Mine taina.
54. În afara Mea nu este decât robie eternă.
55. Suprema lege a iubirii este aceea de a-i dărui celuilalt libertatea, astfel I-am dat omului cel mai preţios dar şi omul s-a cufundat în suferinţă, căci nici o libertate nu-şi poate îndura pierderea dacă este mărginită.
56. Împlinirea libertăţii nu se poate face decât în Mine, căci numai în Mine este loc.
57. Şi unde aţi fi voi liberi, dacă nu aţi avea loc?
58. Şi unde v-aţi găsi locul dacă în afara Mea nu-i decât neant?
59. Cunoaşterea Mea este netemporală, nemijlocită şi nefragmentară.
60. Eu nu gândesc, nu ştiu, nu cunosc, nu văd ca voi, ci într-un fel mai presus decât cei născuţi din carne.
61. Eu sunt Fiinţa absolut liberă, Nedeterminatul pur, dar prin spirit, acel grăunte de eternitate pe care L-am sădit în fiinţa ta, te-am chemat şi pe tine la libertate.


62. Tu nu poţi fi liber ca şi Mine, pentru că eşti o făptură creată iar limitele creaturii sunt şi limitele libertăţii.
63. Libertatea Mea nu este doar o libertate electivă, ci este mai presus de orice alegere.
64. Eu ştiu dinainte totul, dar Ştiinţa Mea este în afara Timpului.
65. Trecutul, prezentul şi viitorul sunt concentrate într-un singur punct, într-un prezent neîntrerupt.
66. Chiar dacă preştiu ceea ce vei face tu ca fiinţă, fapta ta nu-şi are cauza în Mine ci stă în puterea voinţei tale.
67. Eu ştiam că te vei îmbolnăvii de SIDA, dar nu te-am silit să faci acest lucru.
68. Existenţa faptelor tale nu depinde de faptul că Eu le cunosc, ci cunoştiinţa Mea este determinată de faptele tale.
69. Eu îţi prevăd faptele doar ca efecte ale libertăţii tale absolute.
70. Dacă cunosc că unii se vor mântui, iar alţii se vor îndrepta spre osândă, acest lucru se bazează pe preştiinţa Mea din veşnicie, iar aceasta nu te determină pe tine să faci răul, căci făptuieşti la un alt nivel în Atotştiinţa Mea, unde, pentru un moment eşti absolut liber să alegi.
71. Dacă îţi îndrepţi paşii inconştient spre un lucru care ar putea să-ţi pricinuiască rău, Eu îţi luminez mintea spre a putea înţelege consecinţele faptei tale, dar nu te silesc nici atunci când faci binele nici când săvârşeşti răul.
72. Eşti liber cu adevărat numai atunci când îţi acorzi voinţa cu a Mea, când accepţi robia binelui, a iubirii faţă de Mine.
73. Îmi ceri, preaiubită făptură, să te ignor, să-Mi întorc faţa de la tine când făptuieşti, pentru a nu-ţi leza libertatea.
74. O, de M-ai iubi, M-ai ruga să vin mai aproape, atât de aproape, încât nu tu, ci Eu să făptuiesc în tine.
75. Cum ai putea fi cu totul liber când haina de humă îţi apasă mădularele?
76. De ce râvneşti la o libertate pe care n-o poţi purta? Libertatea Mea ţi-ar arde veşmântul de carne.
77. Viaţa voastră terestră este o luptă neîncetată, o probă, o tindă a veşniciei, un moment electiv pe care vi l-am acordat. Ar fi absurd ca acest vis, acest abur să fie viaţa voastră ultimă.
78. Adevărata viaţă începe o dată cu acel somn pe care voi îl numiţi moarte.
79. Eu nu am creat moartea, ci o făptură liberă care şi-a întors faţa de la Chipul Meu, alegând noaptea.
80. Pătimind şi murind pentru tine, Fiul Meu a biruit moartea.
81. Prin unirea cu El te faci părtaş al Învierii Lui şi, asemeni morţii Lui, şi moartea ta va fi un somn din care vei reveni la viaţa veşnică.


82. De ce vezi pumnul de cenuşă şi nu vezi mănunchiul de raze?
83. De ce te cutremuri la glasul pământului ce-şi cere partea şi la Cuvântul Meu care te cere întreg nu-ţi pleci urechea?
84. Născându-te întru Mine prin moarte, îţi lepezi mantia grea a trupului stricăcios şi, cu această fiinţă spirituală, vei străbate Tăriile, adăstând în lumea fiinţelor pure.
85. Pentru a nu diferenţia firea trupească, nu am creat de la început perechea umană, ci am zidit mai întâi omul.
86. Pe femeie n-am făcut-o din ţărână, ci din coasta ta, ca să vă căutaţi unul pe celălalt, tu coasta, iar ea locul de unde a fost luată.
87. Ţi-am făcut femeie să te ajute, să te ferească de singurătate şi să va desăvârşiţi în iubire, căci iubirea adevărată este schimb de fiinţă. Nici Eu, Dumnezeul Tău, nu sunt o singură persoană.
88. Femeia vă este dată să umple lumea cu zâmbetele şi duioşia ei şi, precum florile de-a pururi să vă înveselească.
89. Mi-ai spus că suferinţa Mea pe cruce a fost de câteva ceasuri, dar cunoşti tu natura timpului?
90. Ştii tu în ce timp am suferit Eu?
91. Poţi măcar bănui că în acele ceasuri erau adunate şi îmbrăţişate toate secundele suferinţei lumii şi toate clipele suferinţei tale?
92. Se cuvine dojenit artistul pentru opera sa?
93. Oare lucrarea mâinilor lui nu se cuvine pusă la loc de cinste?
94. N-am împodobit Eu Universul precum mireasa îşi găteşte casa în aşteptarea mirelui?
95. De ce judeci cu nepricepere, ca şi cum tu ai fi aşezat temeliile lumii?
96. De ce vrei să împarţi cu mintea razele soarelui în loc să-ţi bucuri ochiul de lumina lor?
97. Cine eşti tu, omule, să ceri socoteală Celui ce le face pe toate bune? Cum Mă vei judeca dacă nu M-ai văzut niciodată?
98. Ascuţi tu firul ierbii să poată sparge scoarţa pământului şi să-l acopere de verdeaţă?
99. Porunceşti tu norilor să fugă de la un capăt la altul al Cerului?
100. Fost-ai tu de faţă când am despărţit uscatul de ape, netezit-ai tu întinderile mărilor?
101. Pus-ai tu luminători deasupra pământului, dar dincolo de cerurile Mele umblat-ai vreodată?
102. Ştii tu până unde se revarsă Duhul Meu?
103. Ţii tu cu umerii planetele să nu se prăbuşească asupra pământului, dar oamenii, tu îi opreşti să nu cadă spre cer?
104. Cine iscă ploaia în miez de vară când crapă pământul de fierbinţeală şi gurile făpturilor se tăbăcesc?
105. Dacă toate acestea nu le-ai făcut, de ce ridici glasul asupra Mea?
106. Ia seama, fiul Meu, şi grăieşte-Mi! Oare Mi-ai dat tu ceva ca să fiu nevoit să-ţi dau îndărăt?
107. Nu ţi-am dat Eu viaţa în dar şi toate cele dimprejur nu le-am creat pentru desfătarea ta?
108. Dacă acum suferi, e semn că am căutat cu iubire spre tine.
109. Iubirea Mea nu se poticneşte de vremelnicia vieţii voastre, ci de eternitatea ei.
110. Oare v-aş putea iubii Eu altfel decât etern?
111. Nu deznădăjdui, preaiubită făptură, ridică-ţi cugetul la Creatorul tău, frânge-ţi inima pentru fărădelegile tale, căci voi trimite Duhul Meu asupra ta.
112. Coroană mai strălucită decât aurul voi pune pe capul tău şi din fulgere îţi voi ţese veşmânt.
113. Aşa te vei înfăţişa în locaşurile cele mai presus de fire şi te vei veseli de-a pururi întru Mine.
114. Eu sunt Părintele tău bun şi iubitor care nu te părăseşte nici în suferinţă.
115. Atunci când ţi se pare că eşti singur Eu dispar doar din orizontul înţelegerii tale limitate. Dimpotrivă, atunci când îţi este mai greu, te ţin în braţe, poate de aceea ţi-e cu neputinţă să Mă vezi.

116. Chiar dacă nu ai fi bolnav de SIDA, o dată tot ar trebui să-ţi mori moartea.
117. Foamea de fiinţă nu ţi-o vei sătura decât în Mine.
118. Pe măsură ce te vei apropia de Mine, Eu mă voi sălăşlui mai adânc înăuntrul tău, încât Iubirea noastră reciprocă va face din Mine om şi din tine Dumnezeu.
119. Nu înceta să plângi, preaiubită fiinţă, căci prin lacrimi Duhul Meu transpiră în tine,
120. Tăriile cerului se topesc şi curg prin ochii tăi.
121. Plânge, căci lacrimile tale cad înspre Mine ca o ploaie de jos în sus aducătoare de rod.
122. Voi număra lacrimile tale una câte una şi din ele îţi voi face nimb de luceferi.
123. Din veşnicie am avut în fiinţa Mea planul zămislirii acestei lumi şi din iubire i-am rânduit mersul spre mântuire.


124. Oare îmi voi întoarce faţa acum de la creatura Mea?
125. Eu am pus în lume legi după care să se conducă toate cele ce sunt, dar dacă voi găsi de cuviinţă, dreapta Mea se va ridica mai presus de legile firii,
126. lumină din cer va coborî peste capetele învăţaţilor şi, la vremea cuvenită înţelepciunea lor va găsi leacul acestui morb ucigător.
127. Fost-a molimă pustiitoare pe pământ la care inima Mea să se învârtoşeze? Nu deznădăjduiţi, că nici de această dată nu voi lăsa să piară făptura Mea.
128. Suferinţa, boala, moartea sunt doar limitele tale, dar ia aminte, că acolo unde se află o limită există ceva şi dincolo de ea.
129. Oare seminţele copacilor se înfricoşează de mâna de ţărână ce le apasă când glasul poruncitor al soarelui le cheamă la lumină?
130. De-ar şovăi cum şovăiţi voi, ce stejari şi-ar mai deschide coroanele spre cer?
131. Dacă nu am răspuns tuturor întrebărilor tale este pentru că ori nu ţi-ar fi de folos ori adevărul te-ar copleşi, căci mintea ta este neîncăpătoare pentru infinitul Meu şi urechile tale sunt neînvăţate cu tunetul vorbelor Mele.
132. Dacă n-ar exista răspunsurile n-ar fi posibile nici întrebările tale.
133. Caută-Mă în însăşi suferinţa ta, în întrebările tale şi dincolo de orice răspuns, în Taina Mea Mă vei găsi întreg.
134. Până ne vom întâlni în lăcaşurile cereşti unde trupul tău curăţit de răni se va scălda în Lumina Mea, har, pace şi părintească îmbrăţişare.

Cu nemărginită iubire,
CEL CE ESTE

10 MARI SIBIENI

ION I. POPESCU SIBIU -1901-1974 -(psihiatru, promotor al psihanalizei in Romania)

mihaicopaceanu1 comentariu

             La Sibiu nu doar cultura are o istorie frumoasa ci si stiintele medicale. Psihiatrul Ion Popescu-Sibiu (studiase medicina la Iasi) a fost printre putinii promotori ai psihanalizei in Romania ‘nainte de instaurarea comunistilor cand psihanaliza a fost bine receptata mai ales in mediile medicale. De ex, pana’n ’40 s’au sustinut 10 teze de doctorat cu teme de psihanaliza, la Bucuresti.  

Ei, pentru cititori de retinut un singur amanunt. Medicul Popescu si’a scris teza de doctorat despre psihanaliza, publicata cu titlul “Doctrina lui Freud” si re’editata de sase ori (inclusiv in 2007,facsimil). Editia din 1927 a numarat 3.000 de exemplare -ceea ce reprezenta un numar impresionant pentru acea vreme. Acesta este marele merit al lui Popescu: psihanaliza in Romania.

Vestitul medic Parhon, presedintele comisiei, a acceptat sa’i scrie prefata. Iata ce zice Parhon:  “dr. Popescu-Sibiu e chemat desigur să fie unul din reprezentanţii cei mai merituoşi ai acestei noi specialitaţi la noi în tara”

Ba mai mult, in 1932 insasi institutia elitelor, Academia Romana premiaza „Doctrina lui Freud”. Totusi, Dr. Popescu-Sibiu duce o lupta grea contra stiintelor medicale profund biologizante, specifice secolului, sugerand ca fiinta umana trebuie inteleasa si din pricina Psihicului, si ca nu se poate reduce la neurocerebral si hormonal. Ceea ce nu i’a fost usor. Pledeaza pentru psihoterapie.    

Asa ca, editeaza intai Revista Romana de Psihanaliza (1935) alaturi de Constantin Vlad si fondeaza Societatea Romana de Psihopatologie si Psihoterapie (1946). Merge la Paris si sustine o conferinta despre „Practica psihoterapiei în România”.

Insa, fascinatia sa pentru psihanaliza este umbrita de condamnarea acesteia de catre regimul comunist si bineinteles si de catre Academia Romana in 1952 (iaca pozna)…

Clinic, psihanaliza devina clandestina iar Dr Popescu este marginalizat.

In final, in 1972, publica la Cluj, alaturi de V Sahleanu: “Introducere critica in Psihanaliza”

Exista cateva dovezi care sustin ca Dr Popescu:

1)   Ar fi corespondat cu insusi Sigmund Freud (corespondenta intrerupta in 1938 cand Freud paraseste Viena)

2)   Ar fi facut o analiza didactica cu Constantin Vlad

3)   l’ar fi psihanalizat pe insusi Eugen Papadima.  

In 2004, medicul Constantin Enachescu scria:

M-am apropiat de el (Popescu-Sibiu), l-am cunoscut si am constatat ca era o persoana remarcabila, cu mult umor, foarte energica, un om deschis, cu o comunicare usoara si interesanta. La un moment dat, mi-a spus: “Noi, psihiatrii, nu stim psihologie; facem anatomie patologica fara sa cunoastem anatomia normala. Lucrul acesta mi-a dat serios de gandit si, in 1966, la cinci ani dupa terminarea Facultatii de Medicina, m-am inscris la Facultatea de Filosofie, sectia Psihologie.

Istoria psihanalizei pe taram romanesc, il va pastra pentru curajul, efortul si munca sa de a integra psihanaliza printre „stiintele creierului”.

info:

Sărmăşanu-Cortez ML, Cortez P., “Dr Ion Popescu Sibiu, promotor..”Rev Med Interna Neurol Psihiatr Neurochir Dermatovenerol Neurol Psihiatr Neurochir. 1982 Oct-Dec;27(4):313-8.

Bratescu, Freud si Psihanaliza in Romania, Humanitas, 1994

Vasile  Dem. Zamfirescu, Istoria Grupului Psihanalitic, SRP, 1997

 

 

10 MARI SIBIENI

Ján Levoslav BELLA (1843-1936)

mihaicopaceanu1 comentariu

Ján Levoslav BELLA (1843-1936)

 Despre compozitorul Levoslav mi’e drag sa scriu caci am locuit (vreo 4 ani) la cativa pasi apropiere de casa in care traise vreme de… 40 de ani (!!!), adica fosti vecini (Str Gral Magheru). Bine, poti locui 40 de ani langa o fiinta pe care sa n’o pretuiesti niciodata sau doar dupa moarte si poti trai doar o zi pentru a’i pastra pururi amintirea..

Dupre nume nu pare sibian, dar Sibiul l’a primit frumos. Se naste in nordul Slovaciei intr’un orasel numit Liptovský Svätý Mikulas al Imperiului Habsburgic. Providential Episcopul Ladislav il trimete la Gimnasiumul din Levoča sa studize pianul si orga. Si asa face -din 1853 pana’n 1859. La 16 ani, tanarul, avea scrisa prima messa cu acompaniament orchestral interpretata deseori in catedrala din Spiške. Isi continua activitatea de compozitor si se orienteaza spre studiul muzicii sacre la Banska Bystrica si apoi la Viena (la Pasmaneum), unde isi definitiveaza studiile universitare in Teologie (1865).   

Intors in Slovacia, din 1866, cand este hirotonit preot, Levoslav, se dedica intru totul slujirii bisericii si artei sacre. Preda muzica la seminarul teologic si 12 ani este directorul muzical al orasului Kremnica.  

Bella – Piano Sonata in B-flat minor- I Allegro energico

http://www.youtube.com/watch?v=B-d3gWgtHWU

SIBIUL anilor 1881-1921

Din 1881, pentru 40 de ani, Levoslav traieste in orasul transilvanean. Aici este Stadtskapellmeister,  ingrijindu-se de corul Hermania si de celalalt cor, al bisericii evanghelice (pana la pensia din 1921).  Apropo, renuntase mai nainte la slujirea preoteasca si se convertise la credinta evanghelica. Tot la Sibiu a predat muzica la Colegiul Brukenthal si a scris „Wienldand Fierarul” si bineintelese s’a, s’a…casatorit.  

Dupre razboiu mondial paraseste Sibiul, locuieste o vreme in capitala Austriei iar din 1928 la Bratislava unde se va prapadi la 93 de ani (25 mai ’36).

De ce e mare Levoslav?  

 

Timp de 40 de ani Levoslav si’a capatat frumoasa reputatie de dirijor si compozitor, fiind respectat nu doar de iubitorii de muzica ci si de Brams, Bulow si Joachim. Influentat de Schuman si Litz a compus muzica traditionala, muzica religioasa si muzica de camera si orchestra, muzica vocala si de pian. Ramane o emblema a miscarii nationale slovace si un reformator al muzicii sacre din sec al XIX-lea (miscarea ceciliana).   

Astazi, numele sau este purtat de un seminar din Baska Bystrica iar la Sibiu, de un hotel, adica fosta sa casa, construita in 1840 si renovata recent in 2008.

p.s. a fost comemorat chiar ieri, luni, 14 iunie, la ULBS,Sibiu de prof si compozitorul Remus Rizescu

Bella – Piano Sonata in B-flat minor- I Allegro energico

http://www.youtube.com/watch?v=B-d3gWgtHWU

 frumos, frumos…

http://www.diradido.site88.net/forum/Music/8_223644.htm

 

SCRISOARE

SCRISOAREA UNUI BOLNAV DE SIDA CATRE CER… V. CHIRA

mihaicopaceanu4 comentarii

Atotputernice Stăpâne,

1. Iartă-mă că îndrăznesc să-Ţi ispitesc nepătrunsul gândurilor, dar o fac cu dreptul celui care suferă.
2. Sunt un tânăr bolnav de SIDA, un mort umblător, neajutorat şi trist.
3. Prietenii mă ocolesc, semenii nu-mi aud strigătul, morţii încă nu mă recunosc, iar Cerul mi-e potrivnic.
4. Această boală este mai grea decât suferinţele pe care le-a îndurat Fiul Tău.
5. SIDA este o cruce pe care te zbaţi şi nu-ţi poţi da duhul chiar dacă toate catapetesmele plesnesc şi lumea se întunecă de nori,
6. un rug care te arde fără să te mistui degrabă, o moarte perfidă ce te omoară şi te învie de infinite ori.
7. În faţa acestei boli, stoicii şi-ar fi pus tratatele pe foc, iar Iov ar fi recurs la suicid.
8. Zilele mi se împuţinează şi pământul aşteaptă să mă soarbă în pântecul lui de Leviatan neînduplecat, prea strâmt pentru universul cu care voi pogorî în el şi prea larg pentru un pumn de carne batjocorit de căngile păsării SIDA.
9. Sunt tânăr, Doamne, şi glasul îmi piere, picioarele-mi slăbesc, iar gura mi-e plină de fiere.
10. Pieptul îmi arde şi pară de foc coboară pe grumazul meu.
11. De ce mă bagi în floarea vieţii în pământ? Mi-e dragă lumea şi nu vreau să mor!
12. Dacă eu nu Te împiedic să ceruieşti, Tu de ce nu mă laşi să lumesc?
13. Arde rugul meu pe rugul lumii!
14. Poartă-mă peste oceane în reci levitaţii să-mi potolesc văpăile verzi.
15. De voi picura un strop din otrava ce mi-ai dat, va fi îndeajuns să-Ţi omori universul.
16. Până şi şerpii îmi stau la rând să se adape.
17. Strivit între cer şi pământ, luceferi din Tării îmi împung creştetul şi iarba îmi creşte în viscere.
18. Doamne, îmi scapă viaţa din mâini ca un peşte cleios, oricât aş strânge pumnii, oricât i-aş strânge.
19. Izvor nesecat de ape fierbinţi mi-e fruntea, şi moartea sa cuibărit în chipul meu.
20. Doamne, arde azurul!
21. Nori de funingine, potop de păsări negre vin să se aşeze pe sorii Tăi şi ai mei.
22. Întinde, Doamne, dreapta Ta celui ce se tăvăleşte printre scuipaţi, cu trupul zdrenţuit de răni înfrunzite şi rău mirositoare,
23. că peste măsură mă arde focul pedepselor Tale.
24. Mai bine eram un soare rătăcind pe azur şi nimeni nu îndrăznea să-mi înfrunte dogoarea,
25. copac pădureţ cu fruct augurid şi nimeni nu venea să-mi muşte din rod, sau apă cu susur nebun să-mi înec în valuri pizmaşii,
26. floare de colţ pe muchii de stânci sau vultur, să zbor văzând cum osânda mă paşte.
27. Dacă am păcătuit e pentru că m-ai făcut neputincios.

28. Niciodată nu va fi dreptate între noi, căci eu sunt o mână de cenuşă, iar Tu, un gigant cosmic necreat şi infinit, care nu cunoşti suferinţa, ci o împarţi muritorilor la ghişeu.
29. Cât vei mai batjocori, Doamne, acest pumn de pământ, nu-Ţi umezesc obrajii?
30. Nu te mânia, Doamne, pe robul Tău, căci Tu m-ai zidit fiinţă cugetătoare.
31. Atâta vreme cât mă voi simţi speriat de infinitul Tău, nu voi înceta să Te întreb.
32. De ce-mi arăţi peste tot mâinile Tale şi nu-Ţi descoperi niciodată faţa?
33. De ce vrei să-Ţi verşi mânia asupra unui fir de iarbă pe care-l apleacă stropul de rouă şi-l încovoaie vântul?
34. M-ai îmbrăcat în haine de piele stricăcioase, iar Tu Ţi-ai ţesut veşmânt de umbră.
35. Ştiu că sunt muritor, dar dă-mi o moarte demnă, fă-mă să simt şi-n moarte bunătatea Ta.
36. Ochii nu mă mai slujesc, şi-au pierdut sclipirea, ca două migdale uscate stau ascunşi în orbite canceroase.
37. Doamne, nu-mi lua vederea, căci vreau să-ţi adulmec Tăriile!
38. Dacă până mai ieri umpleam lumea cu zâmbete şi oamele erau gata să-mi soarbă chipul, azi nici măcar corbii nu şi-ar murdări ciocurile cu leşul meu.
39. Se clatină pandantivii cerului, s-au frânt încheieturile lumii, iar Tu eşti neînduplecat în mânia Ta.
40. Carnea de pe oase mi se desface şi rănile împrăştie putoare.
41. Când va ajunge la nările Tale duhoarea trupului meu?
42. Mă usuc de dor de viaţă la poarta casei Tale şi nu pot pricepe de ce Îţi place muzica tânguirii mele.
43. Oare n-ai poruncit Tu Satanei să nu se atingă de sufletul lui Iov? Atunci pe mine de ce mă laşi cu totul celui rău?
44. Doamne, SIDA otrăveşte sufletul, roade creierul, rugineşte osia spiritului.
45. De ce m-ai făcut, Doamne, imperfect şi liber, iar dacă m-ai făcut aşa, atunci de ce mă judeci?
46. Dacă ai ştiut că-mi voi folosi rău libertatea de ce m-ai înzestrat cu ea?
47. Doamne, oare nu suntem neputincioşi amândoi, eu pentru că nu pot şi Tu pentru că nu poţi decât să poţi?
48. O, soare mai presus de sori, în ce genuni îndepărtate pluteşti?
49. Din neputinţă e împletită raza ce se zbate între noi şi mintea mea nu se pricepe să spună a cui e neputinţa.
50. De ce Ţi-ai vărsat preaplinul iubirii în făpturi? Nu Ţi-a ajuns iubirea intratreimică?
51. Cum poate un Dumnezeu bun crea o lume rea? Dacă Tu eşti plinătatea absolută, poate exista un neant în afara Ta?
52. Cum poţi să Te priveşti în oglindă prin mine şi să Te suporţi în asemenea stare, au nu sunt eu chipul Tău?
53. De ce înfigi spini în trup când trupul însuşi e un ghimpe?
54. De ce lucrezi în întuneric, Tu, Cel ce Te-ai numit „Lumină”?
55. Eu nu Te acuz, Doamne, că Tu m-ai îmbolnăvit de SIDA, dar Te întreb de ce ai îngăduit acest lucru,
56. au nu-Ţi aparţin până la capăt frâiele acestei lumi?
57. Dacă Tu ai fost absent din viaţa mea în noaptea în care m-am îmbolnăvit de SIDA înseamnă că nu porţi de grijă făpturii Tale.
58. Dacă ai intervenit înseamnă că m-ai silit pentru că eu n-am făcut decât ceea ce ştiai Tu că voi face.

59. Doamne Dumnezeul Meu, oare sunt vinovat pentru fărădelegea mea?
60. Tu ştiai că eu voi muri de SIDA mai înainte ca mama să mă fi zămislit.
61. Atunci eu nu puteam să mor decât de această boală, pentru că Tu gândeşti o dată pentru totdeauna,
62. iar dacă viaţa mea Te-ar fi determinat să-mi schimbi sfârşitul, ştiai de la început că vei reveni asupra propriilor hotărâri şi ştiai şi în ce fel o vei face.
63. Atunci eu am fost liber numai pentru că nu ştiam ceea ce ştia Dumnezeul meu?
64. Tu nu m-ai silit, dar ai ştiut ce voi alege. Aducându-mă la fiinţă, m-ai adus cu alegere cu tot.
65. Alegând să mă înfiinţezi mi-ai susţinut fiinţial alegerea.
66. Ca să fac ceea ce ai ales Tu, ceea ce ştiai Tu că voi alege, m-ai ajutat încă din pântecele mamei mele prin faptul că mi-ai dat o fire senzuală, apoi m-ai stimulat în plan afectiv, aducându-mi înainte imagini care să-mi aţâţe pofta trupească.
67. Chiar dacă Tu nu ştiai dinainte, deoarece gândeşti în afara timpului, văzându-mă simultan sugar, student şi bolnav de SIDA, tot nu-mi oferi libertate.
68. Ca să fiu liber ar trebui să nu mă vezi ce fac, să mă ignori.
69. O libertate deplină implică şi cunoaştere. Atâta vreme cât nu-mi sunt cunoscute dinainte toate căile, nu sunt liber să le aleg.
70. În seara în care m-am îmbolnăvit aveam în faţă mai multe posibilităţi:
71. un prieten mă invitase la cină, mama m-a rugat să rămân acasă, eu vroiam să mă plimb prin parc,
72. însă ceva mă împinsese de spate să intru într-un local de noapte pe care-l văzusem cu câteva săptămâni în urmă, dar fără să mă gândesc că voi intra acolo vreodată.
73. Acolo, în acea noapte, am cunoscut fiinţa care înainte de vreme mi-a împărtăşit moartea.
74. Abia acum realizez că atunci când am văzut pentru prima dată localul n-a fost întâmplător.
75. Mi-ai arătat locul, ca să ştiu merge acolo unde peste câteva săptămâni avea să mă aştepte moartea.
76. Tu ştiai acest lucru, astfel nu ai fi Atotştiutor, iar eu am făcut ceea ce Tu ştiai că voi face.
77. Aş fi putut să rămân acasă, dar atunci Tu ştiai din eternitate că în aceea noapte patul meu va fi gol.
78. Ca să fi fost liber în acea seară trebuia să am în faţă toţi factorii reali care mă priveau, inclusiv faptul că voi muri de SIDA. Dacă ştiam acest lucru nu intram în local, deci alegeam liber.
79. Se spune că Tu chiar dacă ştii totul nu sileşti, asemenea medicului care, deşi cunoaşte boala fatală, nu-l sileşte pe bolnav să moară.
80. Da, Doamne, dar medicul constată doar boala, nu este implicat în producerea ei, pe când Tu eşti totalitatea absolută şi cunoşti tot lanţul cauzal.
81. Cum poţi, Doamne, să ştii tot, dar în acelaşi timp să nu produci tot?
82. Oare pot făptui eu ceva în exterioritatea infinitului Tău?
83. A fi liber înseamnă a putea alege raţional nu orbit de pofte.
84. Ce să fac eu cu un car de libertate, cu un munte de plăcere şi un grăunte de voinţă în faţa irezistibilei frumuseţi a femeii?
85. Fagurele de miere pe care l-ai sădit în trupul ei mă îndeamnă să-i sorb dulceaţa.
86. De ce ai pus în tremurul sânilor atâtea chemări şi în ochii ei atâta abis?
87. De ce ai sădit în om foamea de celălalt, de ce trebuie să muşcăm unii din alţii cu nesaţ ca din fructe pârguite?
88. Nu era mai bine să ne fi făcut ca doi trandafiri, să ne deschidem unul spre celălalt petalele în semn de iubire si apoi să florim mai departe?
89. Acum când trebuie să părăsesc paradisul terestru şi să cobor în adânc, îmi îngheaţă sufletul şi inima îmi loveşte pieptul ca un butuc.
90. Mai lasă-mă, Doamne, o vreme că nu mi-am încheiat socotelile cu lumea.
91. Sunt tânăr, Doamne, şi nu vreau să mor.
92. Doamne, eu nu ştiu să mor. Mori-mi Tu murirea!
93. Luminează, Doamne, minţile învăţaţilor să găsească un leac acestei boli că cumplit mă zbat în gheare ei.
94. Porunceşte-le să caute în nisipul deşerturilor, în pulberea selenară, în intestinele peştilor,
95. în măruntaiele pământului, în sarcofagele faraonilor, în veninul şerpilor, în albastrul cerului şi în roua dimineţii.
96. Îngeri, Arhangheli cu săbii de foc, heruvimi, domnii, scaune, începătorii, puteri şi cete, serafimi cu multe aripi,
97. voi care staţi în preajma cortului Celui Prea Înalt, rugaţi-L să se milostivească de făptura Sa.
98. Ajut-mă, Doamne, că nu putem unul fără celălalt. Tu ai nevoie să exişti, iar eu să iau act de fiinţa Ta,
99. Tu ai nevoie să mă ajuţi, iar eu de ajutorul Tău.
100. Nu pot nici trăi nici muri fără Tine, mi-au înfrunzit gândurile în Eshaton.
101. Aud bătăile ciocanului ce-mi coase sicriul şi mii de lopeţi mă sapă.
102. Poate următoarea scăpătare a orologiului îmi va înghiţi ultimul surâs. Dar înainte e foc, dar îndărăt e apă…
103. Doamne, ne-ai legat ca pe necuvântătoare la ţăruşul fiinţei! Nu Te cutremuri sub mantia Ta?
104. Tu îţi scalzi picioarele în Azur, iar mie îmi putrezesc măruntaiele.
105. Nu mă băgaţi în pământ!
106. Dacă ştiam că voi putrezi, când mă jucam în ţărână m-aş fi împrietenit cu viermii, dar aşa, mă înfăţişez ca un străin înaintea lor.
107. Doamne, înfloresc cireşii, înverzeşte răchita, iar eu mă duc să putrezesc.
108. Mori Tu în locul meu ori coboară cu mine în ţărână şi mă apără de viermi,
109. iar de mormintele, largile, strâmtele, nu Te încap, îngroapă-mă sub tronu-Ţi de stele.
110. Şi din când în când mă învie, cu o mână să te pălmuiesc, iar cu cealaltă să Te mângâi aşa cum faci Tu cu făpturile de lut.
111. Sunt uscat Stăpâne şi galben ca ceara.
112. Trimite fulger din cer şi aprinde-mă.
113. Sub ochiul Tău şi al îngerilor ieşiţi la balcoanele Cerului, voi arde ca o lumânare de jertfă.
114. Fă, Doamne, ca acum, la capătul drumului, să mă pot apropia de Cerul Tău.
115. Sparge fereastra fiinţei mele cu razele Iubirii Tale nemărginite!
116. Putea-va oare libertatea mea finită să împiedice revărsarea Iubirii Tale infinite?
117. Plângeţi-mă Tării, voi fecioare despletite pe mine mă plângeţi.
118. Ca femeia păcătoasă lăcrimez, ca tâlharul glăsuiesc,
119. iartă-mă Iubitorule de oameni, Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu,
120. tămăduieşte-mă. Împodobeşte-mă cu harul răbdării şi al înţelegerii şi apoi apleacă-mi spinarea cu greutatea durerilor.
121. Doamne, Tu care Ţi-ai văzut mama plângând la poalele crucii, ştii că nimic nu este mai nefiresc şi mai crud pe această lume decât să se stingă vlăstarele înaintea părinţilor.
122. Dacă voi muri, rogu-Te, coboară în nopţi târzii la căpătâiul lor şi spune-le că trăiesc în Cerul Tău.
123. Rămâi Tu în locul meu şi le veghează bătrâneţea!
124. Tu ai stat câteva ceasuri pe cruce pe când din mine boala mănâncă ani în şir şi fiece moment e o Golgotă.
125. Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care la nunta din Cana ai prefăcut apa în vin, pentru a nu întrerupe veselia nuntaşilor,
126. purcede şi acum din înălţimi la nunta suferinţei mele.
127. Nu-Ţi cer să prefaci apa în vin, căci viţa mi-a rodit îndestul şi din rodul ei m-am adăpat peste măsură .
128. Prefă-mi, Doamne, de poţi, vinul în apă!
129. Cât de mic mi-aş vedea chinul la lumina Luminii Tale, ce curând s-ar topi de căldura Fiinţei Tale, însă departe sunt de Tine şi a moarte licăreşte steaua Ta pe bolta pribegiei mele.
130. În aşteptarea unui răspuns ard şi mă plec în faţa neînţelesurilor.

Cu adâncă smerenie
CEL CE NU VA MAI FI

VASILE CHIRA, Scrisoarea unui bolnav de SIDA catre Cer,  Ed. Dacia, 1999

 

10 MARI SIBIENI

Teologul DUMITRU STANILOAE (1903-1993)

mihaicopaceanuLasă un comentariu

DUMITRU STANILOAE :  „Iubirea e tare pentru că poate merge până la moarte”

                                                      „Timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul tău”

Preotul Dumitru Staniloae nu s’a nascut si nici n’a murit la Sibiu. Dar a trait ani importanti din viata sa acolo (mai bine de 16 ani) pana cand a fost silit de comunisti sa se transfere in capitala. Intr’un interviu din ’92 preotul Staniloae afirma:

Tin foarte mult la Sibiu. Mi-a intrat in fiinta Sibiul. Acolo am scris cartile mele de avant, de tinerete: Ortodoxie si romanism, Iisus Hristos sau restaurarea omului, care cred ca e cea mai buna. ”

Pr Dumitru Staniloae este considerat cel mai mare teolog ortodox contemporan (O. Clement)…

Studiaza Teologia la Cernauti, apoi se specializeaza in dogmatica la Atena, Munchen si Berlin. Se intoarce la Sibiu unde devine profesor la 26 de ani si mai tarziu rector al Academiei Teologice „Adreiana”. In 1947 este „transferat” la Bucuresti, la catedra de Ascetica si Mistica a Fac. de Teologie. Nu a fost ferit nici de furia regimului, caci dincolo de persecutiile profesionale este incarcerat timp de 5 ani (inclusiv la Aiud) si eliberat in 1963.

 Opera sa cuprinde 90 de carti, 33 de traduceri, 275 de articole teologice plus alte, alte recenzii, interviuri si predici.  Amintesc doar traducerea Filocaliei (12 volume), Teologia Dogmatica (3 vol), Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Ortodoxie si Romanism, Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxa.

 Activitatea sa este recunoscuta prin primirea in Academia Romana (1991) si oferirea Doctor Honoris Causa de catre Univ din Tesalonic, Paris, Belgrad Bucuresti.

 In 1969 conferentiaza la …Oxford.

„Lumea nu este doar un dar, ci şi o sarcină pentru om”

„Patimile sunt dorinţe întoarse asupra relativului în care căutăm absolutul”

Mare Om!!!

http://www.librarie.net/autor/8055/Pr-Dumitru-Staniloae

http://www.youtube.com/watch?v=vMVhAJKUJrw&feature=related

http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/DumitruStaniloae.html

10 MARI SIBIENI

Campania “10 MARI SIBIENI”

mihaicopaceanuLasă un comentariu

Sub patronajul Asociatiei pentru Infrumusetarea Sibiului, Razvan Pop si Tudor St. Popa ,  demareaza campania “10 MARI SIBIENI” , sustinuta si de presa locala si de alti bloggeri. In urmatoarele 3 luni vor fi postate scurte biografii ale sibienilor celebrii.  Incepand cu luna septembrie cititorii sunt rugati sa voteze. Primii zece vor fi prezentati doar in ordine alfabetica.  Ei vor primi un avocat (personalitate sau un savant in domeniu) care le va sustine imaginea si vor veni cu argumentele necesare care va vor face sa ii votati inca odata, intr-un sondaj final ce are menirea a alege pe cel mai mare sibian din istorie.

Pentru mai multe detalii:

http://www.razvanpop.ro/blog/2010/06/01/10-mari-sibieni-lista/ 

http://cemerita.ro/2010/06/01/cei-200-mari-sibieni-lista-cu-personalitatile/

Iata cateva nume posibile:

Florian AARON, jurnalist, sec. al XIX-lea
Dieter ACKER, compozitor, sec. al XX-lea
Johann Michael ACKNER, cleric, sec. al XIX-lea
Michael GOTTLIEB AGNETHLER, om de stiinta, botanist, sec. al XVIII-lea
Wolf von AICHELBURG, scriitor, sec. al XX-lea
Karl ALBRECHT, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Thomas ALTEMBERGER, om politic, primar si comite al Sibiului, sec. al XV-lea
Mathias ARMBRUSTER, om politic, primar si comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG, general militar, sec. al XX-lea
Daniil Popovici BARCIANU, om de afaceri, sec. al XIX-lea
George BARITIU, om politic, sec. al XIX-lea
Johannes BAYER, om politic si primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
Nicolae BALAN, teolog, sec. al XX-lea
Simeon BARNUTIU, om politic, sec. al XIX-lea
Jan LEVOSLAV BELLA, compozitor, sec. al XX-lea
Ion BESOIU, actor, sec. al XX-lea
George VETTE, om de stiinta, chimist, sec. al XIX-lea
Joseph BERDIA, cleric, sec. al XVIII-lea
Michael BIELTZ, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Franz BINDER, diplomat si etnolog, sec. al XIX-lea
Gustav BINDER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Wilhelm BINDER, sportiv, sec. al XX-lea
Heinz Adolf BIRTHELMER, om de afaceri, sec. al XX-lea
Lucian BLAGA, scriitor, sec. al XX-lea
Johann Eberhardt BLAUMANN, arhitect, sec. al XVIII-lea
Johann BOBEL, breslas si pictor, sec. al XIX-lea
Zaharia BOIU, om de cultura, sec. al XIX-lea
Iacob BOLOGA, economist, sec. al XIX-lea
Thomas BOMELIUS, scrib si consilier al Sibiului, sec. al XVI-lea
Miklos BORSOS, sculptor, sec. al XX-lea
Sava BRANCOVICI, teolog, sec. al XVIII-lea
Lajos BRILINSKI, cleric, sec. al XIX-lea
Aurel BROTE, economist, sec. al XIX-lea
Eugeniu BROTE, om de cultura, sec. al XIX-lea
Samuel von BRUKENTHAL, om politic, guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
Michael von BRUKENTHAL, om politic, comite al Sibiului, sec. al XVIII-lea
Adolf Nikolaus von BUCOW, general si guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
Hermann KUSMANEK VON BURGNEUSTADTEN, general, sec. al XIX-lea
Joachim de CIBINOIO, comite al Sibiului, sec. al XIII-lea
Emil CIORAN, filosof, sec. al XX-lea
Timotei CIPARIU, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Andrei CODRESCU, scriitor, sec. al XX-lea
Philipp COLLIGNON, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
Valentinus CORVINUS, tipograf, sec. al XVI-lea
Partenie COSMA, economist, sec. al XIX-lea
Maria COSMA, filantrop, sec. al XIX-lea
George COSBUC, scriitor, sec. al XIX-lea
Michael CSAKI, om de cultura, sec. al XX-lea
Otto CZEKELIUS, arhitect, sec. al XX-lea
Juliana Fabritius DANCU, istoric de arta, sec. al XX-lea
Ricky DANDEL, artist, sec. al XX-lea
Dan DANILA, scriitor, sec. al XX-lea
Gavril DEJEU, om politic, sec. al XX-lea
Johann Theophil DELPHINI, cleric, sec. al XVIII-lea
Cornel DIACONOVICI, etnolog, sec. al XX-lea
George DIMA, compozitor, sec. al XIX-lea
Vasile DOBRIAN, pictor, sec. al XX-lea
Stefan Augustin DOINAS, scriitor, sec. al XX-lea
Sandor DOMANONSZKY, istoric, sec. al XX-lea
Alber DORR, om politic si primar al Sibiului, sec. al XX-lea
Karl DORSCHLAG, pictor, sec. al XIX-lea
Ion Codru DRAGUSANU, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Ovidiu DRIMBA, scriitor, sec. al XX-lea
Iancu DUMITRESCU, compozitor, sec. al XX-lea
Hugo GLANTZ VON EICHA, om politic, sec. al XIX-lea
Hermann FABINI, arhitect, sec. al XX-lea
Anton FILEK, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
Karl FILTSCH, compozitor, sec. al XIX-lea
Emil FISCHER, fotograf, sec. al XX-lea
Ilie FLOASIU, om de afaceri, sec. al XX-lea
Valentin Frank von FRANKENSTEIN, om politic, comite al Sibiului, sec. al XVII-lea
Franz GEBBEL, om politic, sec. al XIX-lea
Thomas GEMMARIUS, om de cultura, sec. al XVI-lea
Onisifor GHIBU, om de cultura, sec. al XX-lea
Octavian GOGA, scriitor si om politic, sec. al XX-lea
Emanoil GOJDU, economist, sec. al XIX-lea
Florin GRIGORAS, artist, sec. al XX-lea
Theobaldus GRYPHIUS, tipograf, sec. al XVI-lea
Thomas GULDEN, om politic, consilier al Sibiului, sec. al XV-lea
Conrad HAAS, om de stiinta, sec. al XVI-lea
Sebastian HAHNEMANN, medic, sec. al XVIII-lea
Petrus HALLER, om politic, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
Norbert HANN VON HANNENHEIM, compozitor, sec. al XX-lea
Sebastian HANN, maestru aurar, sec. al XVII-lea
Johann Zabanius SACHS von HARTENECK, om politic, comite al Sibiului, sec. al XVIII-lea
Jakob HENZMANISSE, om politic, primar al Sibiului, sec. al XIV-lea
Georg HECHT, om politic, primar al Sibiului, sec. al XV-lea
Hans HERMANN, pictor, sec. al XX-lea
Leonhardus von HERMANNSTADT, sculptor, sec. al XV-lea
Victor HESS, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Martin von HOCHMEISTER SR., om de afaceri, sec. al XVIII-lea
Martin von HOCHMEISTER JR., om de afaceri, sec. al XVIII-lea
Wilhelm EDLER VON HOCHMEISTER, om politic, primar al Sibiului, sec. al XIX-lea
Franz HODJAK, scriitor, sec. al XX-lea
Simon HOFFMEYER, sculptor, sec. al XVIII-lea
Julius Joachim Ludwig von HORST, om politic, sec. al XIX-lea
Albert HUET, om politic, comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
Emil HUREZEANU, jurnalist si om de cultura, sec. al XX-lea
Nae IONESCU, muzician, sec. al XX-lea
Stefan Octavian IOSIF, scriitor, sec. al XX-lea
Cornel IRIMIE, etnolog, sec. al XX-lea
Mircea IVANESCU, scriitor, sec. al XX-lea
Karl JICKELI, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Klaus JOHANNIS, om politic, primar al Sibiului, sec. al XXI-lea
Gustav KAPP, om politic, sec. al XIX-lea
Anton KARAFFA, general imperial, sec. al XVII-lea
Inochentie KLEIN, teolog, sec. al XVIII-lea
Samuel KLEIN, teolog, sec. al XVIII-lea
Caspar KOBOT DE KRONSTADT, presbiter al Sibiului, sec. al XIII-lea
Petrus LANDREGEN, sculptor, sec. al XV-lea
Joseph LATZEL, militar, sec. al XIX-lea
Gheorghe LAZAR, om de cultura, sec. al XVIII-lea
Petru LUCA, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Johannes LULAY, om politic, comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
Alexandru LUPAS, matematician, sec. al XX-lea
Ioan LUPAS, istoric, sec. al XX-lea
Gallus LUTSCH, om politic, primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
Nicolae MANOLESCU, scriitor, sec. al XX-lea
David URS DE MARGINE, om politic, sec. al XIX-lea
Andreas MELTZER, om politic, primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
Stefan METES, om de cultură, sec. al XX-lea
Ioan METIANU, mitropolit, sec. al XIX-lea
Mathias MILES, istoric, sec. al XVII-lea
Simon MILES, om politic, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
Alexandru MOCSONY, economist, sec. al XIX-lea
Vasile MOGA, teolog, sec. al XIX-lea
Filip MOLDOVEANU, tipograf, sec. al XVI-lea
Ioan PIARIU MOLNAR, medic, sec. al XVIII-lea
Friedrich MULLER, teolog, sec. al XX-lea
Thomas NAGLER, istoric, sec. al XX-lea
Franz NEUHAUSER SR., pictor, sec. al XIX-lea
Franz NEUHAUSER JR., pictor, sec. al XIX-lea
Ion NEGOITESCU, scriitor, sec. al XX-lea
Paul NIEDERMEIR, istoric, sec. al XX-lea
Steliana NISTOR, sportiv, sec. al XX-lea
NIKOLAUS, presbiter al Sibiului, sec. al XIII-lea
Gustav NUSSBACHER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Hermann OBERTH, om de stiinta, sec. al XX-lea
Nicolaus OLAHUS, teolog si umanist, sec. al XVI-lea
Alexandru PAPIU ILARIAN, om politic, sec. al XIX-lea
Oskar PASTIOR, scriitor, sec. al XX-lea
Sebastian PAUSCHNER, om de stiinta, sec. al XVI-lea
Mircea PACURARIU, teolog, sec. al XX-lea
Markus PEMPFFLINGER, om politic si comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
Dan PERJOVSCHI, artist, sec. al XX-lea
Lia PERJOVSKI, artist, sec. al XX-lea
Antonie PLAMADEALA, teolog, sec. al XX-lea
Constantin HAGI POPP, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
Zenovie POPP, economist, sec. al XIX-lea
Mihai (Misu) POPP, pictor, sec. al XIX-lea
Claudia PRESECAN, sportiv, sec. al XX-lea
Ioan PUSCARIU, om de cultura, sec. al XIX-lea
Ioan RATIU, om politic, sec. al XIX-lea
Christian REICHHARD, om politic si primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
Franz Joseph MULLER von REICHENSTEIN, chimist, sec. al XVIII-lea
Georg REICHESDORFFER, notar al Sibiului, sec. al XVI-lea
Ludwig REISSENBERGER, cercetator, sec. al XIX-lea
Andreas RIEGER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Visarion ROMAN, economist, sec. al XIX-lea
Johannes von ROSENAU, pictor, sec. al XV-lea
Hans Otto ROTH, om politic, sec. al XX-lea
Melita RUHN, sportiv, sec. al XX-lea
Ioan SASUL, domnitor, sec. al XVI-lea
I. D. SARBU, scriitor, sec. al XX-lea
Eginald SCHLATTNER, teolog, sec. al XX-lea
Paul SCHUSTER, scriitor, sec. al XX-lea
Martin SIEBENBURGER, om politic, sec. al XVI-lea
Emil SIGERUS, etnolog, sec. al XX-lea
Ioan SLAVICI, scriitor, sec. al XIX-lea
Radu STANCA, scriitor, sec. al XX-lea
Dumitru STANILOAE, teolog, sec. al XX-lea
Anton STEINWALD, pictor, sec. al XVIII-lea
Anton STEINVILLE, general, sec. al XVIII-lea
Thomas STRANOVIUS, pictor, sec. al XVI-lea
Janos Marton STOCK, pictor, sec. al XVIII-lea
Andrei SAGUNA, teolog, sec. al XIX-lea
Octav SMIGHELSCHI, pictor, sec. al XIX-lea
Iosif STERCA SULUTIU, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Octavian TASLAUOAN, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Radu TEMPEA, om de cultură, sec. al XIX-lea
Georg Daniel TEUTSCH, teolog, sec. al XIX-lea
Friedrich TEUTSCH, teolog, sec. al XIX-lea
Ferdinand GRAF TIGE, general, sec. al XVIII-lea
Viorel TILEA, diplomat, sec. al XX-lea
Lukas TRAPOLDNER, tipograf, sec. al XVI-lea
Anton TRAUTENBERGER, om politic, primar si comite al Sibiului, sec. al XV-lea
contele VETERANI, general imperial, sec. al XVII-lea
Thomas de VILLA HERMANNI, tipograf, sec. al XV-lea
Lucian VINTAN, matematician, sec. al XX-lea
Morando VISCONTI, cartograf, sec. al XVII-lea
Aurel VLAICU, om de stiinta, sec. al XX-lea
Romulus VUIA, om de stiinta, sec. al XX-lea
contele WALLIS, om politic, guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
Johannes WAYDA, om politic, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
Johann WEST VON NEUSOL, organist, sec. al XVII-lea
Paul WIENER, episcop evanghelic, sec. al XVI-lea
Erwin WITTSTOCK, scriitor, sec. al XX-lea
Carl WOLFF, om de afaceri, sec. al XIX-lea
Paulus WOLFF, tipograf, sec. al XVII-lea

ARTICOLE PSIHOLOGIE

CONSUMATORII DE DROGURI SI COMPORTAMENTUL SEXUAL !

mihaicopaceanu2 comentarii

CONSUMATORII DE DROGURI SI COMPORTAMENTUL SEXUAL

Studii din Marea Britanie

(*din lucrarea prezentata la conferinta nationala AMSR 10, “Interrelatia Boala Sexualitate Calitatea Vietii”, Sibiu, aprilie 2010, http://www.amsr.ro/)

                  Numarul consumatorilor la nivel mondial este in continua crestere (pana’n 250 milioane/2009)[1] iar drogurile in varietatea lor devin o tentatie periculoasa. In Romania se estimeaza-sub 400.000 de consumatori.

Daca sanatatea vs boala sexuala nu este egal distribuita in populatia generala (si asta se stie) oare consumatorii de droguri nu reprezinta si ei o categorie speciala?

Hai sa ne uitam la cifrele din Marea Britanie.

 

CERCETAREA IN MAREA BRITANIE

In Marea Britanie au avut loc trei mari cercetari nationale. In 1990, in 2000 (n=12, 110) si in 2008 (n=1, 105).

In 2008 Dr. Winstock si colegii sai din Londra au investigat comportamentul sexual si riscurile ac la tinerii consumatori de droguri recreationale (in cluburi). Rezultatele cercetarii le-au comparat cu rezultatele cercetarilor anterioare (NATSAL 2000). In final au fost publicate in International Journal of Drug Policy.

Se stie ca cea mai activa forma de socializare in randul tinerilor este consumul de alcool si droguri si comportamentele sexuale. [2] In UK se estimeaza a fi aprox 14.000 de cluburi ce atrag peste 16 milione de dansatori/an  (>50% , v= 18-24 y).[3]

Drogurile si sexul sunt nedespartite.

 POPULATIA

 1.105 persoane (v=16-44 y) au completat un chestionar raspunzand la intrebari despre consumul de droguri&comportamentul sexual. Barbatii (64%) au fost mai dispusi sa raspunda decat femeile, respectiv singuraticii (55%) in comparatie cu nesinguraticii.

  

REZULTATE

 

1.      INFECTIILE CU TRANSMITERE SEXUALA (ITS)

 Comparativ cu studiul NATSAL 2000 atat barbatii cat si femeile din Mixmag 2008 au declarat mai multe infectii cu transmitere sexuala (ITS).tabel infectii transmitere sexuala 

Per total numarul barbatilor infectati a crescut de la 10.8% (in 2000) la 16.2 % (2008). Femeile din studiul 2 au avut ITS (herpes genital, gonoreea, sifilis si negi genitali) de 2 ori mai mult decat cele din NATSAL si de 3 ori mai mult Chlamydia.

2.      COMPORTAMENT SEXUAL

Studiul din 2008 a descoperit un comportament sexual mult mai activ decat in urma cu ceva ani.

—   Femeile s-au dovedit a fi angajate in mai multe relatii sexuale decat barbatii si un numar mai mare de femei s-au declarat bisexuale.

—   Femeile intre 16-24 ani au o medie a nr de parteneri de 8 ori mai mare dk cele din studiile anterioare, iar femeile intre 24-35 de 4 ori mai mare.

—  Barbatii intre 25-34 (Mixmag) au o medie a partenerilor sexuali de 4 ori mai mare decat cei din NATSAL.

—  Numarul celor care au doi sau mai multi parteneri sexuali a crescut in randul barbatilor de la 15% la 29% iar in randul femeilor de la 10% la 41.1 %.

3.      SEX NEPROTEJAT

 

83.5 % (79.6% barbati si 89.9% femei) au raportat sex anal& vaginal fara prezervativ in ultimul an. De ce mai multe femei ? Nu pentru ca ele ar fi mai iresponsabile in ceea ce priveste sexul protejat ci pentru ca femeile intampina mai multe dificultati in negocierea folosirii prezervativului cu partenerii lor ceea ce este sugestiv si pentru riscul ridicat (Willig, 1998).

Si ce’i cu asta?

 

Cifrele din Marea Britanie sunt surprinzatoare si provocatoare pentru engleji (cresc de la an la an –infectii cu transmitere sexuala, numarul de parteneri sexuali, sex neprotejat) ma intreb care ar fi situatia din Romania? Nu e un semnal de alarma si pentru noi?

Cat de strans legat este drogul de sex la romani?

Cf studiului AMSR&Pfister (2006) stiim k in Romania majoritatea barbatilor isi incep viata sexuala intre 15-18 ani iar femeile intre 19-25 si ca ele au mai putine contacte sexuale dk ei ( 5 vs 11/lunar). mai putini activi dk englejii.

Dar nu stim care sunt riscurile comportamentului sexual la tinerii si adultii consumatori de droguri din Romania? la cei din cluburile celebre din marile orase. Si daca e  grav se intereseaza cineva de problema asta???

[1] UNODC, 2009

[2] Lindsey, J. (2003). “Partying hard”, “partying sometimes” or “shopping”: Young workers’ socializing patterns and sexual, alcohol and illicit risk taking. Critical Public Health, 13, 1–14

[3] Measham, F., Aldridge, J., & Parker, H. (2001), Dancing on drugs: Risk, health and hedonism in the British Club Scene. London: Free Association Books.

CARTE

CARTE ORTODOXIA LA OXFORD. MARTURIILE A 12 ENGLEZI CONVERTITI LA ORTODOXIE

mihaicopaceanu5 comentarii

ORTODOXIE LA OXFORD. TE-AM GASIT DOAMNE! MARTURIILE A 12 ENGLEZI CONVERTITI LA ORTODOXIE

Editura DEISIS, Sibiu, 2010 (180pg)

http://www.edituradeisis.ro/index.php?controller=product&product_id=134

„Crestinii occidentali care au ales sa devina membri ai Bisericii Ortodoxe nu au negat insa prin aceasta nici unul dintre darurile pe care le-au primit in propria lor comunitate ecleziala. Corect inteleasa, CONVERTIREA, nu este negativa, ci pozitiva. CONVERTIREA nu inseamna refuzul trecutului, ci implica implinirea si transfigurarea lui. Fie ca aceasta carte sa permita cititorilor ei sa priveasca cu ochi noi la sensurile profunde ale  Ortodoxiei”

  (Mitropolitul Dr. KALLISTOS Ware, Oxford)

  „Daca va fi coroboratacercetarea empirica aceasta incercare de descriere a convertirii in contextul unei teorii si cercetari psihologice existente ar fi coerenta cu unele dovezi deja accesibile, de la copii, care sugereaza ca una din cele mai timpurii notiuni de Dumnezeu in evolutia umana (cea de Creator) poate fi adulta inca de la început, suferind putine modificari odata cu dezvoltarea subiectului.”

Psiholog Dr PETROVICH (UNIVERSITY OF OXFORD)

Aceasta carte este bogata în detalii si implicatii de ordin psihologic, teologic si spiritual. Ea ofera pentru prima data un portret autentic si integral al persoanelor convertite la Ortodoxie care traiesc si slujesc in biserica ortodoxa din Oxford si în orasele din afara Oxfordului.”

(dr. Andrei LEVITSKI / Ecaterinburg – Rusia)

I. ZECE MOTIVE ALE CONVERTIRII

   II.DESPRE CRESTINISMUL IN MAREA BRITANIE SI OXFORD

       Sfantul Alban si Sfanta Frideswide

       Anglia si Ortodoxia

       Oxfordul din anii ’20 ai secolului XX pana astazi

       Un prim englez convertit la Ortodoxie Nicholas Gibbes

      Comunitatea din Oxford — marturie a comuniunii crestine autentice

      Ierarhii — modele de exceptie

   III. CONVERTIRI

   1. Kallistos Ware

   2. Basil Osborne

   3. Richard Swinburne

   4. Ian Graham

   5. Steven Platt

   6. Seraphim Vänttinen Newton

   7. Andrew Phillips

   8. Gladys Bland

   9. Wendy Robinson

   10. James Hyndman

   11. Paul Elliot

   12. James Morton

   IV. APRECIERI

http://www.edituradeisis.ro/index.php?controller=product&product_id=134

LANSARE 14 aprilie 2010 libraria C. Noica-Humanitas-Sibiu

vorbitori Dr. Mihai Turcu (Catedra de Psihologie)

                       pr.conf. Constantin Necula (Facultatea de Teologie)

 

 

 

INTERVIURILE MELE

INTERVIU despre EDUCATIA IN ANGLIA (OXFORD/LONDRA) VS ROMANIA

mihaicopaceanu12 comentarii

http://www.campusnews.ro/stiri-burse_stagii-7001881-mihai-copaceanu-bursier-kings-college-educatia-nu-face-turma-romania-intalnesti-sute-locuri-sau-fara-taxa.htm

Interviu CampusNews
Mihai Copaceanu
Foto: Arhiva personala

Mihai Copaceanu, bursier la Kings College: Educatia nu se face cu turma. In Romania intalnesti sute de locuri cu sau fara taxa 

de Magda Barascu CampusNews (hotnews.ro)

Duminică, 7 martie 2010, 18:44

 

„Am aplicat la Kings College London deoarece programul oferit de aceasta institutie mi s-a parut atractiv si pertinent. Interesul meu era psihologia dependentei si am cautat astfel de programe. Varietatea modulelor care imbina neurobiologia cu psihoterapia si socio-politica drogurilor, cursurile intensive, practica clinica, alaturi de exigentele academice au fost factori motivatori. Si nu m-am inselat. Urmez un master fulltime numit MSc Clinical and Public Health Aspects of Addiction, in colaborare cu Institutul de Psihiatrie. Jos palaria”, povesteste Mihai Copaceanu, bursier la Kings College London .

Mihai este trecut de 24 de ani, a studiat Psihologia religiei la Oxford, iar in prezent urmeaza alt program de master, MSc Clinical and Public Health Aspects of Addiction. la Kings College London. In primavara lui 2008 a publicat „Freud sau religia”

Nu am avut nicio apetenta speciala pentru Marea Britanie. Daca as fi gasit un program mai bun in Bulgaria as fi ales Bulgaria.

Daca as fi studiat intr-un alt mediu, alt oras, mai putin favorabil, cu resurse reduse si cu profi slabuti sau dezinteresati- rezultatul nu ar fi fost acelasi

In Sibiu am absolvit Teologia in 2007. Un an mai tarziu Psihologia iar anul urmator incheiam cursurile unui masterat in teologie. Ambele facultati sunt serioase. Teologia de exemplu este cea mai veche institutie de invatamant din Sibiu, are peste 220 de ani de existenta si un corp prefesoral de elita. De fapt intreg mediul universitar a fost propice studiului meu. O suma de conditii favorizante. Fiind membru in asociatiile studentesti si in consiliul si senatul universitatii, beneficiind de biblioteci bune, intr-o societate multiculturala precum Sibiu, toate acestea au creat un usor salt catre Oxford.

Ambele facultati, adevarate scoli de formare, mi-au propus o decenta academica si o calitate superioara a procesului de invatamant. Predominant, intalnirea si relatia mea cu profesorii sibieni a fost meritorie, demna de intreaga apreciere si determinanta. Marturisesc ca de fiecare data cand ceream sprijin, raspunsul nu a intarziat sa apara. Fie ca era vorba de o simpla informatie, sau o explicatie dupa curs, fie in sens material, o carte, un sprijin financiar la Rectorat pentru un proiect studentesc sau pentru o participare la o conferinta in India. Fara indoiala daca as fi studiat intr-un alt mediu, alt oras, mai putin favorabil, cu resurse reduse si cu profi slabuti sau dezinteresati- rezultatul nu ar fi fost acelasi.

La Kings
La Kings
Foto: Arhiva personala

Cum am ajuns la Oxford?

Un prim pas a constituit trimiterea unei aplicatii in iarna anului 2008, adica un pachet postal riguros cu o serie de documente. Dupa ce am trimis aplicatia aceasta, marturisesc ca Cineva a decis ca eu sa ajung la Oxford. Am primit o bursa oferita de Universitatea din Oxford si in acel an am studiat psihologia religiei. Am incercat sa cunosc ce afirma psihologia, ca stiinta, despre fenomenele religioase individuale. Nu mi-a fost usor.

Oxfordul nu-l pot caracteriza simplu prin „experienta” caci as limita definitia. Oamenii au experiente si experiente. Plimbarea cu bicicleta pe munte poate fi un tip de experienta, insa studiul la Oxford consider ca e parte din propria formare academica, dar si ca persoana umana. Desigur cu conditia ca „praful excelentei” sa se prinda de tine. Altfel poti imbatrani in Oxford si tot incult ramai.

In urma unei discutii aleatoare cu unul dintre evaluatori, mi s-a spus ca greutatea dosarului de aplicatie a constant in CV si recomandari

Din moment ce gandesc religios, nu inteleg admiterea mea nici la Oxford nici la Kings ca un rezultat direct al vreunui atuu personal. Omul propune, insa doar Dumnezeu dispune. Recent, in urma unei discutii aleatoare cu unul dintre evaluatori, mi s-a spus ca greutatea dosarului de aplicatie a constant in CV si recomandari. Profu respectiv imi declara ca in comparatie cu ceilalti colegi, CV-ul meu i-a impresionat frumos. Dar iarasi zic, zeci de pagini, sa fii avut acel CV, s-ar fi putut face sa nu fiu admis la studiu, nu-i asa?

Comparatie intre Oxford si Kings

Comparatia devine inteleasa daca privim aspectul istoric si cultural al celor doua institutii. Ambele universitati sunt de prestigiu si promoveaza performanta si excelenta. Ambele recruteaza cei mai buni studenti din cei mai buni. Numai ca Oxfordul are o istorie educationala de peste 800 de ani pe cand Kings doar de un secol jumate.

Oxfordul e in batalia pentru primele locuri la nivel mondial. Traditia si regulile universitare sunt sacre. Oxfordul este valoros chiar daca sunt profi care nu folosesc niciodata powerpoint, nici laptop, merg pe bicicleta si studiaza pana noaptea-n biblioteci. In Oxford predomina conservatorismul, e unic in lume, si-a dezvoltat propriul limbaj termeni si expresii. Profesorii poarta vesminte la cursuri si studentii la examene. Studentii citesc in parcuri, in biblioteci de Ev Mediu, se simte mai mult miros de carte veche decat la Kings. Clasicile au o pondere deosebita. Latina si greaca se studiaza cu minutiozitate.

Colegiile sunt cele care dau viata orasului universitar, cetate care fara studenti ar fi pustie. Oxfordul imbina cultura cu spiritualitatea. Fiecare colegiu are biblioteca, dar si capela. Iar cei ce canta-n cor, sunt proprii studenti, fie ca studiaza economia sau dreptul. O atmosfera intelectuala distinsa.

Mihai la Oxford
Mihai la Oxford
Foto: Arhiva personala

Kings este modern, specializat, aglomerat, incarcat de tehnologie. Kings e mai aproape de Europa Occidentala, e mai trendy. Prefer Oxfordul. Dar ambele institutii au planuri strategice pentru 10 ani. Competitia este pe locuri putine. Educatia nu se face cu turma. Or in Romania intalnesti sute de locuri cu sau fara taxa. Nu exista. Apoi varietatea metodelor de invatare e deosebita.

Pasiunea pentru psihologie. Cum am facut trecerea de la teologie la psihologie?

Unele intrebari sunt fara raspunsuri. N-as putea identifica cu precizie de unde a izvorat pasiunea pentru psihologie. Teologia te invita spre notiuni marete, spre Dumnezeu, Nevazutul, Neajunsul si Necuprinsul, spre Vesnicie, spre Indumnezeire. Dar dincolo de discursul teologic si de viata liturgica, am constat lesne, ca omul este profund ancorat in mundan si nu doar atat, ci este plin de boala, de patima sau in alti termeni, de patologie.

Studiul psihologiei are si ratiuni teologice. Hristos s-a ocupat de oamenii de jos si pe toti i-a vindecat, fie ca era slabanog sau epileptic. Cred ca toti preotii si mai ales episcopii, ar trebui sa fie licentiati in psihologie. Si ceilalti, psihologii sa aibe cunostinte teologice, precum Carl Gustav Jung. Deci din punct de vedere teologic, dar si psihologic, fiinta umana este realmente bolnava, iar daca doresti sa ajuti fiinta, trebuie sa ai un minim de cunostinte psihologice.

Diferentele dintre sistemul educational britanic si cel romanesc

Cum spuneam mai sus Sibiul universitar a fost un mediu excelent pentru mine. Reprosurile sunt minore. Eu contrazic mereu afirmatia potrivit careia ”invatamantul romanesc este la pamant iar in alte tari europene educatia este fara cusur”. Avem universitati romanesti bune si profesori super capabili. Exista, desigur, importante diferente de natura conceptuala si metodologica care, dincolo de caracteristicile sistemului britanic, tin de propria noastra identitate nationala, de propriile noastre cutume si racile. Sa nu uitam ca invatamantul britanic e creat de britanici, nu de romani si invers. Dar hai sa notez cateva diferente.

  1. Intai Seriozitatea procesului de invatamant. In Romania avem „absolventi” de psihologie, care nu inseamna ceva, pe cand in Anglia sunt psihologi. Sunt arhicunoscute cazurile de coruptie, fals si furt intelectual. Ori, sa-mi fie cu iertate, in Anglia nimeni nu-si permite sa copieze la examene, sa plagieze lucrari, sa se insele singur, sa participe la un seminar nepregatit pentru ca riscurile sunt uriase. Un raport negativ al tutorelui sau un examen picat de doua ori duce la exmatricularea studentului. In Romania, sunt studenti care sustin examene de nenumarate ori si in final cu handsfreeuri. Scopul lor e sa aibe hartie pe care sa scrie licentiat. Si fac orice pentru asta. Mai nou e moda cu doua facultati. Imposibil aici. Un program fulltime te epuizeaza, n-ai timp nici de plimbari cu prietena. Iar daca ai familie sau job, atunci poti studia, dar part-time, adica trei ani. La ce folos impostura romaneasca? Sincer, nu am auzit niciodata de vreo exmatriculare pe motiv ca studentul nu a raspuns cerintelor academice, ca e incapabil intelectual sau lenes. Bineinteles cu exceptia indiferentei sau absenteismului. De ce? De ce exista paraziti in Universitate? Doar pentru ca platesc? Inacceptabil! Universitatea nu este azil. In Anglia si daca ai bani, si bani multi (mii de lire per an) si nu te duce capu’, stai acasa, ori faci altceva.
  2.  Munca si accentul pus pe studiul individual. Studentul este muncitor cu norma intreaga, iar profesorul este activ si interesat de evolutia propriului student. Studentul munceste sambata, duminica, noaptea, in vacanta. Nu pleaca in vacanta daca nu si-a terminat eseurile. Ori in Romania noi ne luam vacanta cu cateva zile inainte de termen. Scaunul profesorului nu este vesnic, se poate clatina de la an la an, de aceea sarcina este de a-si face datoria ad literam.
  3. Cercetarea ca parte esentiala a studiului. Profesorii sunt cercetatori in domeniu, practicieni, nu predau din carti. Studentul este si el implicat in cercetare si ia contact cu viata practic, aplicand ceea ce invata.
  4. Abilitatea de comunicare si intr-ajutorare pe care profii romani nu o impartasesc. Aveam profii in Sibiu care nici dupa 2 ani nu-mi raspundeau la salut. Eram prea mic pentru ei. Suportul acordat studentilor, de natura financiara, sociala, sau chiar spirituala este important. Universitatea asigura sali de fitness si capela de rugaciune. Structura universitatii permite dezvoltarea si organizarea studentului atat in viata de grup (societati studentesti si university-wide events) cat si de ‘familie colegiala’ (evenimente de colegiu). Ai de toate numa’ sa inveti.
  5. Pe urma, invatamantul universitar creeaza valori umane. Universitatea nu e o firma de prestari „servicii educationale” contracost, ci stimuleaza intelectul, motiveaza, incurajeaza lupta de idei, diversitatea, formeaza specialisti. Te invata sa argumentezi logic, sa sistematizezi informatia si sa evaluezi critic.
  6. Invatarea continua. Britanicii pricep altfel educatia. De exemplu, numarul de examene este infinit mai mic in Marea Britanie. Treci de anul intai fara sa dai niciun examen. Nu conteaza ca poti memora cifre si informatii (nu esti telefonist) ci conteaza cum poti selecta si folosi cunostinte in cursul anului. Studentii romani lenevesc intreg anul si memoreaza doar in sesiune, nopti la randul, cu doua, trei zile nainte de examen. A doua zi au uitat ce au tocit. Aici nu exista sesiune. Dar esti mereu in foc, prin lectura, prin eseuri, ca orice fel de scoala, de meserie. Si astfel evoluezi.
  7. Si in final relevanta si utilitatea studiului in piata muncii. Studiind iti creezi abilitati si compentente, tinta pentru piata muncii. In Romania exista aceasta discrepanta uriasa intre ceea ce se preda, partial inutil, si ceea ce ti se cere la locul de munca.

Profit de sederea mea aici si creez legaturi cu Romania

Mihai la Londra
Mihai la Londra
Foto: Arhiva personala

Pe langa participarea la cursuri, care iti ocupa intreaga zi, de la 9 la 5,6 pm, doua zile pe saptamana tot de la 9 la 5 am practica clinica in clinicile de specialitate. O activitate realmente esentiala. Totusi, incerc sa beneficiez si de celelalte avantaje ale unui student roman in Marea Britanie. Interesat de lectura, strabat fascinantele biblioteci si librarii universitare. Particip la conferinte (ca student, intotdeauna ai reducere la taxa de participare). Am depasit 25 (Paris, Praga, Berlin, Bologna, Roma, Oslo, New Delhi). Scriu cate un articol pe difere teme si atunci cand timpul imi permite, incep cate o pagina la o noua publicatie.

Profit de sederea mea aici si creez legaturi cu Romania. Anul trecut am organizat la Sibiu doua conferinte internationale cu profesori din Oxford. In urma cu cateva zile am invitat un profesor roman la Londra. O audienta de peste 400 de romani. Pe urma, realizez interviuri cu profesorii britanici pe care le public in Romania si pentru a-mi domoli dorul de casa participit la evenimentele organizate de Ambasada Romaniei, Institutul Cultural Roman, Fundatia Ratiu si biserica ortodoxa. Mai rar, dar intretin un blog cu informatii, interviuri si articole din domeniu psihologiei.

Londra este un grajd multicultural, o mahala, este obositoare, infiorator de scumpa si iti imputineaza viata

Marea Britanie nu o cunosc in detaliu. Oxfordul este un paradis teluric. Londra este un grajd multicultural, o mahala, este obositoare, infiorator de scumpa si iti imputineaza viata.

Din fire nu raman socat si nici macar suprins de ceva britanic. Insa memoria a retinut un fapt inedit. Era o tanti in Oxford, o simpla angajata la un centru de limba engleza, unde ma dusesem in mod obisnuit pentru a ma inscrie la un curs intensiv. Dupa o discutie de cateva minute, tanti cu pricina, a avut o atitudine puternic rasista si verbal agresiva, m-a trimis acasa. Am plecat secat de cuvinte. Multe zile m-am gandit ce-o fi fost in mintea ei. Regret ca n-am scris o reclamatie. Si mai e ceva: ingustimea mintii. Unii britanici sunt redusi mintal si limitati la legi si regulamente. Romanii sunt mai pragmatici, mai lucizi si mai isteti.

Imi place foarte mult ca studentul munceste si gandeste pana la epuizare. Imi place consumul de ceai si onestitatea fiecarei actiuni

Am umblat si-n alte tari, am studiat si in Italia, unde studentii romani erau binedispusi si se intr-ajutorau, discutau intre ei, insa spre surprinderea mea studentii romani din Oxford si Londra (si sunt destui) parca nu mai sunt romani, sunt britanizati completamente. Individualisti, invidiosi, reci si noncomunicativi. Nu exista o „comunitate de studenti romani”. Exista doar cate un roman pe care rar il intalnesti. La Londra, am intalnit o singura studenta part time. Romanul fuge de roman. In Oxford fiecare natie isi are propria asociatie. Grecii, italienii, turcii, se intalnesc saptamanal, organizeaza evenimente cultural-sociale, pe cand romanii nu.

Mi-e dor

De familie, de plimbari si discutii nocturne indelungate cu prieteni dragi, de locuri intime, de muzica la pian, de bunatatea romanesca si de sarutarile dragi irepetabile.

Scoala britanica te invata sa muncesti si cum sa muncesti, sa gandesti critic si cum sa gandesti

Sunt nevoit sa ma intorc in tara. Va marturisesc fara ipocrizie, caci sunt o persoana care se bucura de studiul in strainatati, dar care nu-si poate nici macar imagina o locuire indelungata intr-un oras strain. Fara indoiala, studiul in UK, imi va fi de mare utilitate, atat la nivel personal, caci nu mai sunt cel ce am fost, cat si profesional, prin multitudinea de cunostinte si competente dobandite.

Scoala britanica te invata sa muncesti si cum sa muncesti, sa gandesti critic si cum sa gandesti. Sa nu furi. Te invata sa-ti ceri si sa-ti pretuiesti drepturile si apoi sa-ti asumi responsabilitatile. Te invata cum sa faci stiinta si cum sa devii profesionist. Te invata sa respecti pe cel de langa tine, indiferent de cine ar fi. Sa recunosti atunci cand esti neputincios si sa ceri ajutorul. De exemplu in cadrul tutoriatului, acele intalniri saptamanale cu tutorele, extrem de necesare lamuririi cursului predat dar si pentru cresterea studentului.

In Oxford 60 % dintre studenti sunt studenti internationali din peste 150 de tari

Sunt atat de multe natii in universitate incat schimburile culturale nu ma mai intereseaza. In Oxford 60 % dintre studenti sunt studenti internationali din peste 150 de tari. Este o curiozitate de inceput dar odata constantand diversitatea de gandire si de comportament, interculturalitatea devine obisnuinta.

Locuiesc intr-o camera de camin cu un tip din sud-estul Africii, din Mozambic, un tip absolut normal, colegii de apartament sunt din India, femeia de servici e din Polonia, portarul din Pakistan, iar bucatarul din China. Fapte nesemnificative. Contactul cu acesti tipi, evident unii ciudati rau si bizari, te invata ceea ce noi, romanii uitam, ca exista si alti oameni care nu sunt romani, care nu gandesc romaneste si ca Romania este un punct minuscul pe harta lumii si fara rezonanta, fara istorie si fara cultura semnificativa. In continuarea aceleiasi idei, tinerii veniti la studii aici, sunt niste traseisti educationali, aventurieri, lipsiti de profunzimi si luciditate. In afara de notiuni de specialitate, nu ai ce invata de la ei.

Pe de alta parte, englezii au sesizat aceasta tragedie, a decaderii Imperiului Britanic si a disparitiei natiei lor. Calatoresc doua, trei ceasuri pe zi cu autobuzul sau metroul si trei parti din calatori nu sunt englezi. Trist.

Relatia cu profesorii

1.O relatie de respect mutual. Eu si Tu. Mihai si Adam, nu Dr Winstock, ceea ce dezvaluie mai mult decat o simpla formula de exprimare. Profesorii, medicii si psihologii nu poarta cravata, nici uniforma, tocmai pentru a elimina orice bariera, pentru ca studentul si pacientul sa fie egal cu profesorul/medicul. Apreciabila modestie. Fapte mici precum, mersul cu bicicleta sau servirea pranzului la aceeasi cantina, la aceeasi masa.

2. O relatie onesta si sincera. Proful nu se supara daca dupa curs il critici, sau ii spui ca a fost cel mai plictisitor curs. De fapt, dupa fiecare ora de curs, fiecare profesor iti ofera o grila de evaluare. Studentul „da note” profesorului, ceea ce in Romania nici pomeneala.

Perioada de acomodare de la Oxford

Jalnica. O perioada plina de anxietate si disconfort la care s-a adaugat ploaia zilnica nenorocita si toamna indelungata ce mi-a cauzat episoade depresive repetate. Britanicii sunt diferiti si au trecut multe luni pana sa miros ceea ce vor cu adevarat de la mine, cat de mult si cum trebuie sa invat.

Cat de mult conteaza pentru cariera programul pe care il urmez

Nu stiu. Nu stiu pentru ca nu stiu ce cariera voi urma. In Romania, viitorul apropiat este imposibil de definit, deci imprevizibil. Planurile sunt distruse a doua zi. Dar, indiferent de orientare, castigul este valoros.

Cum vad sistemul educational romanesc dupa experienta Oxford-ului si a cea de la Kings

Am imaginea unui batran chinez incapatanat, rautacios, prostut si corupt care se zbate singur intr-o apa noroioasa.

Dupa terminarea programului de la Kings

Am de gand sa bat la usi romanesti si sa depun CV-uri in vederea unui loc de munca care sa-mi ofere o minima remuneratie indispensabila supravietuirii. Ceea ce inseamna un cosmar.

Pasiunea mea pentru vinul rosu

Ooo. Excelent! Vinul rosu are semnificatii multiple. Imi exprim opinia personala. Vinul este superior berii prin miros, gust si calitate, nu creeaza gaze gastrice si nu e ingaduit sa-l consumi direct din sticla, ori la colt de strada, ci la masa impreuna cu un meniu ales, si alaturi de prieteni dragi. E simbolul barbatiei absolute si al aristocratiei. Consumul implica cumpatare si bun simt, armonie si eleganta, rafinament si farmec. Sanatate si longevitate. Nu trimite la alcoolism si nici la dependenta precum berea ori spirtuoasele. Trebuie sa fii educat pentru a aprecia un vin bun.

Bucurie mare am avut cand am vizitat Freud Museum la Londra

In primavara lui 2008, cu putine zile inainte de absolvire, am publicat „Freud sau religia”. A fost un dar pentru colegii si profesorii mei. Ideile se gasesc printre pagini. Insa trebuie sa retinem ca Freud nu a fost doar un ateu, ci o personalitate geniala si un psihoterapeut talentat si ca religia si psihologia nu sunt domenii exclusiv contradictorii. Bucurie mare am avut cand am vizitat Freud Museum la Londra, biblioteca persoanala, colectia de obiecte antice si canapeaua psihanalitica in original. Magnific.

Persoana care a jucat/joaca cel mai important rol in viata mea

Influenta formativa: sunt doua persoane, pe care le-am numit „reflexii ale Transcendentei” fara de care n-as fi fost eu. Ambii imi sunt mentori si uimitor niciunul nu are gradul de profesor universitar, ci lector. Din nefericire, unul e pensionat. M-au complesit prin inteligenta nativa, cunostintele enciclopedice, si m-au sustinut inca de la inceputuri.
Rad mereu, cand citesc ca ai nostri studenti eminenti in politice ori diplomatie s-au excitat la intalnirea unui fost presedinte sau a unui diplomat european. Personajii cu functii temporare. Peste 4 ani nimeni nu va mai auzi de ei. Ori acesti mentori, neindentificati si necunoscuti pe plan national genereaza adevarate capodopere.

Munca pentru reusita personala. Fara munca cinstita si tenace, nu ajungi niciunde. Nu ratati intalnirile cu personalitatile unice. Viata este o suma de intalniri. Trebuie sa ai incredere in valorile eterne, transcendentale, sa nu te limitezi la cotidian.

Sa eliminam lamentatia. Romania nu e atat de rea pe cat afirmam. Cei care cred ca fuga din Romania intr-o tara europeana precum Anglia le va produce o satisfactie enorma, se inseala. E o iluzie. Sa fim seriosi. Trebuie sa ne facem treaba oriunde am fi si orice rol am avea. Daca esti maturator pe strazi, fa-ti treaba in asa fel, incat nimeni sa nu mai vina a doua oara dupa tine .