Decolteu adânc, care dezvăluie mai mult ca oricând, tatuaj într-o zonă greu accesibilă, slăbit brusc şi schimbat culoarea părului, haine extrem de mulate şi activităţi sportive extreme – ar fi doar câteva dintre detaliile care anunţă criza de la 40 de ani a unei femei. Exemplele sunt numeroase, printre noi, la televizor şi în reviste. Cum arată criza? Detaliile şi felul în care criza se manifestă sunt diferite, dar motivele rămân aceleaşi, indiferent de sex. Cu cât femeile, dar şi bărbaţii, înaintează în vârstă, cu atât creşte teama că viaţa a fost trăită greşit şi că tinereţea s-a dus. Vârsta se transformă într-o luptă pentru recâştigarea unor calităţi şi detalii care aparţin, de fapt, perioadei de la 20 şi ceva de ani. Termenul de criză a vârstei mijlocii a fost folosit prima dată în 1965, când se susţinea că poate avea loc oricând între 40 şi 60 de ani. Astăzi, criza se manifestă mai devreme de atât şi, potrivit studiilor recente, poate dura între doi şi cinci ani. Simptomele se regăsesc la majoritatea reprezentantelor sexului frumos, indiferent de statut social sau carieră. Dacă la 30 de ani, întrebările şi dilemele existenţiale se concentrează în jurul carierei, un deceniu mai târziu interesul se mută pe scopul vieţii. A fost sau nu viaţa trăită cum s-ar fi dorit sau este momentul unei schimbări radicale? „Femeia crede că riscă să nu mai fie iubită” Psihologul Mihai Copăceanu, blogger adevarul.ro, confirmă existenţa practică şi teoretică a unei crize care se manifestă în jurul vârstei de 37-43 de ani. Specialistul menţionează că nu este vorba de o manifestare clinică, de multe ori intervenţia psihologului nefiind necesară. „Sunt doamne ce traversează schimbări evidente la nivel personal, familial şi social, dar nu îngrijorătoare”, spune acesta. Mihai Copăceanu explică cum femeia, „prin excelenţă fiinţa iubită şi apreciată, respectată şi elogiată”, atinge vârsta de 40 de ani printr-un declin, de cele mai multe ori. Avântul adolescenţei şi al adultului tânăr a trecut, domnişoara a devenit soţie şi imediat mamă. În centrul vieţii de familie au fost pentru câţiva ani copilaşii, iar acum aceştia au crescut şi nu mai au nevoie de o atenţie exclusivă. Atunci, ea doreşte să redevină în prim-plan (pentru soţ, prieteni şi colegi), explică psihologul. Aspectul fizic este primul semn de îngrijorare, menţionează Copăceanu, femeia începe să-şi dea seama de frumuseţea fizică nu mai este aceeaşi ca la 22 de ani, frecventează mai des saloanele de cosmetică şi nu acceptă glume pe seama vârstei, pe care nici nu o recunoşte. Cele mai uşoare schimbări se fac la acest nivel, de aceea sunt şi primele semne care o dau de gol. Alegerile vestimentare au tendinţa să nu fie pe seama vârstei, dimpotrivă, iar accesorii mai mult sau mai puţin radicale sunt luate în calcul. De ce preferă bărbaţii mult mai tineri? „Sentimentul şi convingerea că tinereţea în adevăratul sens al cuvântului a trecut, că de fapt a depăşit jumătatea vieţii la care se pot adăuga oboseala, rutina, serviciul dificil, conflictele, renunţarea la vechiul job, dispariţia celor dragi sau chiar afecţiuni medicale sunt câteva semne de luat în seamă. Apare dorinţa de a face o schimbare, una vizibilă, cu impact. Plictiseala datorată unui stil de viaţă fără satisfacţie şi entuziasm, unei rutini, o confuzie existenţială (ivirea unor întrebări asupra a ceea ce am făcut până acum şi ceea ce voi face cu viaţa mea). Şi în sens negativ iritabilitatea, supărarea, impulsivitatea sau tristeţea repetată şi până la abuz de alcool şi depresie sunt alte semne de îngrijorare”, enumeră Mihai Copăceanu indiciile care anunţă o astfel de criză. „Cariera încă joacă un rol important şi totuşi constatăm o distanţare între soţi caracterizată prin episoade repetate de infidelitate. Divorţurile în jurul vârstei de 40 de ani sunt foarte dese şi în creştere. Ce-i drept, disfuncţiile familiale nu apar de pe o zi pe alta însă doar acum, ajunse la o anume gravitate, sunt sesizabile şi înspăimântătoare. Femeia crede că riscă să nu mai fie iubită”, este de părere acesta. Mihai Copăceanu crede că pentru unele femei poate fi vorba de un regres la stadiul adolescentin, la acele experienţe pe care nu le-au avut sau le-au avut prea puţin, a căror amintire încă le cauzează bucurie.Citeste mai mult: adev.ro/n0er8v

Decolteu adânc, care dezvăluie mai mult ca oricând, tatuaj într-o zonă greu accesibilă, slăbit brusc şi schimbat culoarea părului, haine extrem de mulate şi activităţi sportive extreme – ar fi doar câteva dintre detaliile care anunţă criza de la 40 de ani a unei femei.

Exemplele sunt numeroase, printre noi, la televizor şi în reviste. Cum arată criza? Detaliile şi felul în care criza se manifestă sunt diferite, dar motivele rămân aceleaşi, indiferent de sex. Cu cât femeile, dar şi bărbaţii, înaintează în vârstă, cu atât creşte teama că viaţa a fost trăită greşit şi că tinereţea s-a dus. Vârsta se transformă într-o luptă pentru recâştigarea unor calităţi şi detalii care aparţin, de fapt, perioadei de la 20 şi ceva de ani.

Termenul de criză a vârstei mijlocii a fost folosit prima dată în 1965, când se susţinea că poate avea loc oricând între 40 şi 60 de ani. Astăzi, criza se manifestă mai devreme de atât şi, potrivit studiilor recente, poate dura între doi şi cinci ani.

Simptomele se regăsesc la majoritatea reprezentantelor sexului frumos, indiferent de statut social sau carieră. Dacă la 30 de ani, întrebările şi dilemele existenţiale se concentrează în jurul carierei, un deceniu mai târziu interesul se mută pe scopul vieţii. A fost sau nu viaţa trăită cum s-ar fi dorit sau este momentul unei schimbări radicale? „Femeia crede că riscă să nu mai fie iubită”

Psihologul Mihai Copăceanu, blogger adevarul.ro, confirmă existenţa practică şi teoretică a unei crize care se manifestă în jurul vârstei de 37-43 de ani. Specialistul menţionează că nu este vorba de o manifestare clinică, de multe ori intervenţia psihologului nefiind necesară. „Sunt doamne ce traversează schimbări evidente la nivel personal, familial şi social, dar nu îngrijorătoare”, spune acesta.

Mihai Copăceanu explică cum femeia, „prin excelenţă fiinţa iubită şi apreciată, respectată şi elogiată”, atinge vârsta de 40 de ani printr-un declin, de cele mai multe ori. Avântul adolescenţei şi al adultului tânăr a trecut, domnişoara a devenit soţie şi imediat mamă. În centrul vieţii de familie au fost pentru câţiva ani copilaşii, iar acum aceştia au crescut şi nu mai au nevoie de o atenţie exclusivă. Atunci, ea doreşte să redevină în prim-plan (pentru soţ, prieteni şi colegi), explică psihologul. Aspectul fizic este primul semn de îngrijorare, menţionează Copăceanu, femeia începe să-şi dea seama de frumuseţea fizică nu mai este aceeaşi ca la 22 de ani, frecventează mai des saloanele de cosmetică şi nu acceptă glume pe seama vârstei, pe care nici nu o recunoşte. Cele mai uşoare schimbări se fac la acest nivel, de aceea sunt şi primele semne care o dau de gol. Alegerile vestimentare au tendinţa să nu fie pe seama vârstei, dimpotrivă, iar accesorii mai mult sau mai puţin radicale sunt luate în calcul.

De ce preferă bărbaţii mult mai tineri? „Sentimentul şi convingerea că tinereţea în adevăratul sens al cuvântului a trecut, că de fapt a depăşit jumătatea vieţii la care se pot adăuga oboseala, rutina, serviciul dificil, conflictele, renunţarea la vechiul job, dispariţia celor dragi sau chiar afecţiuni medicale sunt câteva semne de luat în seamă. Apare dorinţa de a face o schimbare, una vizibilă, cu impact. Plictiseala datorată unui stil de viaţă fără satisfacţie şi entuziasm, unei rutini, o confuzie existenţială (ivirea unor întrebări asupra a ceea ce am făcut până acum şi ceea ce voi face cu viaţa mea). Şi în sens negativ iritabilitatea, supărarea, impulsivitatea sau tristeţea repetată şi până la abuz de alcool şi depresie sunt alte semne de îngrijorare”, enumeră Mihai Copăceanu indiciile care anunţă o astfel de criză. „Cariera încă joacă un rol important şi totuşi constatăm o distanţare între soţi caracterizată prin episoade repetate de infidelitate. Divorţurile în jurul vârstei de 40 de ani sunt foarte dese şi în creştere. Ce-i drept, disfuncţiile familiale nu apar de pe o zi pe alta însă doar acum, ajunse la o anume gravitate, sunt sesizabile şi înspăimântătoare. Femeia crede că riscă să nu mai fie iubită”, este de părere acesta. Mihai Copăceanu crede că pentru unele femei poate fi vorba de un regres la stadiul adolescentin, la acele experienţe pe care nu le-au avut sau le-au avut prea puţin, a căror amintire încă le cauzează bucurie.