ARTICOLE PSIHOLOGIE

Cum să-mi ajut adolescentul să nu mai folosească țigări electronice

Dacă ai aflat că adolescentul tău vapează, este firesc să simți mai multe emoții negative de la frustrare la furie sau dezamăgire. Totuși, un copil are nevoie de ajutor pentru a renunța definitiv la vaping (asta dacă își dorește).

În primul rând, sunt mai mulți factori care contribuie la atractivitatea și popularitatea țigărilor electronice astăzi, mult mai atractive decât cele clasice. Au devenit mai ieftine, le poți cumpăra cu ușurință (din benzinărie sau online), sunt ușor de ascuns într-un buzunar, sunt accesibile pe tot parcursul zilei, chiar și la școală în pauză, în autobuz, nu nu au miros urât, dimpotrivă conțin o mulțime de arome atrăgătoare și mai ales au o puternică influență socială (”toți colegii mei au vape”) și încă ceva: pentru mulți tineri reprezintă o modalitate de a face față provocărilor de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia. În plus, majoritatea tinerilor nu percep vapatul ca fiind ceva dăunător și nici nu se consideră dependenți (”pot oricând să mă las, dar nu vreau”).

În al doilea rând, este foarte posibil să aibă nevoie de mai multe încercări pentru a renunța definitiv la vapat. Nicotina afectează creierul în dezvoltare și provoacă dependență. E nevoie de timp pentru ca pofta de nicotină să scadă atunci când încearcă să renunțe. Câteva idei.

1.Vapingul a devenit o epidemie

Gândește-te la acest adevăr. 1 din 5 elevi de liceu au declarat că au folosit țigări electronice, deci este nu doar la modă, cât este deosebit de larg răspândit, este normalizat și acceptat. Ce-i rău în asta, ar spune orice adolescent.

2. Pune întrebări deschise

Răspunsurile adolescentului te ajută să găsești modalități de a-l susține.

  • Descrie-mi cum a fost prima dată, în ce context ai vapat? Dar NU spune „ de ce ai vrut să încerci, eu am avut încredere în tine, m-ai dezamăgit”- asta deja induce critică și judecată, efectul fiind cel de apărare, refuz și închidere în sine. Încurajează-l să-ți descrie acea experiență tocmai pentru a cunoaște mai mult despre aspectele emoționale, sociale, culturale, etc.
  • Ce îți declanșează pofta? Ce simți când fumezi? Dar după?  
  • Ce te-a stresat în ultima perioadă? Și poate cea mai importantă întrebare:
  • Cum te-aș putea ajuta să renunți mai ușor?

2. Fii răbdător și evită sancțiunile fără eficiență

Sevrajul provocă iritabilitate, așa că va trebui să fii cât mai înțelegător posibil. Adolescentul va reacționa cu furie că a fost depistat, cu și mai multă furie dacă vorbești de urmări și pedepse.

Evită acele consecințe fără rost ”îți iau telefonul, nu mai ieși din casă, nu te mai vezi cu Andrei (din cauza lui te-ai apucat) sau ești pedepsit? Până când….până decid eu…”

Nu doar că sunt complet eficiente, dar arată clar cât ești de frustrat și mai ales că nu ai înțeles nimic din comportamentul lui ca adolescent.

3. Evită morala și predicile. Nu au niciun rost, nicio eficiență

” Eu mă chinui să muncesc, să ai bani de buzunar și tu arunci banii pe țigări”

Evită, ca părinte, să te centrezi pe detalii despre sănătatea fizică și emoțională transmise într-un mod grav și de speriat, pentru că nici astea nu funcționează. Nu are niciun efect. El nu simte și nici nu crede toate grozăviile pe care vrei să i le spui, chiar dacă au o bază științifică ”O să mori, vrei să faci cancer, etc!”

4. Ajută-l să elimine tentațiile

Încurajează-ți adolescentul să scape de toate dispozitivele și produsele de vaping, adică să le arunce.

Încurajează-l să elimine tentațiile contextului în care vapează. Ce vei face când vei fi cu prietenii/colegii tăi care vapează? Vei pleca sau vei rămâne cu ei? Crezi că poți rezista? Ce vor spune despre tine că te-ai lăsat?

5. Încurajează-l să aibă un plan, un plan cu multe variante pe care el să-l gândească și să și-l asume

a) dă unfollow la orice branduri de nicotină sau influenceri de pe Insta/TikTok care promovează vape-ul sau au promoții.

b) întreabă-l ce soluții crede el că ar putea fi eficiente pentru a face față poftelor.

c) ajută-l să stabilească o zi/dată pentru renunțare

Fie mai târziu (când se simte pregătit), fie cat mai curând. Acest lucru va marca diferența dintre adolescentul dependent de nicotină și versiunea lui/ei liberă de nicotină.  

d) Încurajează-l să le spună altora despre data la care va renunța; îi face și pe prietenii săi să fie responsabili și să-l ajute (dacă sunt prieteni buni). Poate un prieten vrea să renunțe împreună.

e) identifică împreună cele mai frecvente momente din zi, în care consumă și ce ar putea să facă în schimb

ex.te ajută guma de mestecat sau niște mingi antistres?

În toată perioada aceasta, adolescentul se poate simți abătut, iritabil, anxios, neliniștit sau agitat va avea probleme de concentrare, va avea probleme cu somnul, se va simți mai flămând decât de obicei, se va gândi mai mult la vapat. Sau va putea reuși pur și simplu fără niciun ajutor, fără niciun simptom de sevraj, fără să renunțe la prietenii săi.

Articolul a folosit următoarele surse UT Southwestern Medical Center, Guardianlife, Alcohol and Life Foundation, NSW Health.

ARTICOLE PSIHOLOGIE

Campanie împotriva fumatului la „Iorga ” Sibiu

publicat de Alexandra Dragut in Tribuna la 02.12.2015

tribuna 2

Din curiozitate, relaxare, plictiseală sau pentru a socializa, acestea sunt doar câteva motive pentru care tinerii se apucă de fumat. Elevii de la Şcoala Generală ,,Nicolae Iorga” au participat, recent, la o activitate de informare cu privire la consecinţele fumatului asupra sănătăţii. Seminarul a fost susţinut de psihologul Mihai Copăceanu şi face parte din acţiunile de prevenire a consumului de tutun, derulate în mai multe şcoli din judeţul Sibiu cu ocazia ”Zilei Naţionale fără Tutun”.

Ioan Moşneag, directorul Şcolii Generale ,,Nicolae Iorga”, s-a arătat mulţumit de desfăşurarea acestei campanii, deşi, spune că nu prea întâmpină astfel de probleme în şcoală. „Ne bucurăm că la noi în şcoală se organizează o campanie antifumat. În general, nu prea avem probleme cu fumatul, mai sunt câte unul, doi copii care fumează. Sperăm ca după această campanie să nu încerce să mai fumeze vreodată. Dacă îi prindem fumând, noi nu putem lua prea multe măsuri, dar le anunţăm părinţii şi le scădem nota la purtare. Greşeala porneşte de la magazinele care le vând ţigări copiilor, ar trebui să nu le mai vândă celor sub 18 ani ţigări. Nu au voie, dar se întâmplă. Deşi am văzut că la unele dintre magazine scrie că nu vând ţigări sau alcool celor sub 18 ani, totuşi este plin de copii care fumează”, spune directorul şcolii.
Fumatul, o modă în rândul tinerilor

Astăzi, fumatul a devenit o modă în rândul adolescenţilor. Potrivit statisticilor, în fiecare minut 4.800 de elevi trag primul fum din viaţa lor, iar în 75% dintre cazuri, ei fumează datorită filmelor pe care le vizionează. Experienţe frecvente trăite de adolescenţii care fumează, cum arată un copil care fumează, cum să spună nu, ce este şi ce efecte are fumatul pasiv. se numără printre informaţiile pe care le-au ascultat cu mare interes elevii. „Suntem printre primele locuri în Europa la fumat. Din păcate, statistic vorbind, în România copiii încep să fumeze de la vârsta de 10 ani. E o problemă care îi <<arde>>, chiar dacă statistic vorbind, din clasa a şaptea sau a opta cel puţin doi sau trei fumează frecvent şi patru sau cinci au fumat. Chiar dacă nu au în mod direct contact cu fumatul, au părinţi care fumează foarte mult sau au în cercul lor de prieteni, persoane care fumează. În liceu e mult mai tragic, sunt elevi care merg la şcoală doar pentru că pot fuma, abia aşteaptă pauza pentru a fuma şi sunt bucuroşi dacă pot fuma două ţigări. Dacă nu este toleranţă zero la fumat, ei continuă. Sunt uimit că sunt licee în Sibiu unde profesorii şi elevii au locul lor pentru fumat. Fumează în curtea liceului, public, sub privirea profesorilor”, precizează psihologul Mihai Copăceanu.
Activitatea se încadrează în Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Judeţene Antidrog în perioada 2013 – 2016, A.1, Prevenire în şcoală, activitatea 1.5. „Dezvoltarea la nivel local de proiecte de informare, educare, conştientizare cu privire la consumul de tutun, alcool, droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, adresate elevilor din învăţământul preuniversitar şi universitar”.