Treaba cu interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani nu este o glumă, cel puțin în Australia, Franța sau Marea Britanie. La noi am citit câteva declarații recente (dl Arafat, dl Predoiu), am apreciat munca enormă a doamnei senator Pauliuc pentru crearea si adoptarea Legii Majoratului Online, am văzut contributia doamnei deputat Turcan și in rest cam slabă reacția publică și mai ales cea parlamentară.

Australia a interzis în decembrie, astfel că cel puțin 4,7 milioane de conturi ale celor sub16 ani au fost restricționate în prima jumătate din decembrie.

În Franța deputații cu susținerea președintelui Macron au trecut proiectul spre examinare la Senat, vârsta fiind cea de 15 ani.

În 19 ian. 2026, Guvernul Marii Britanii a lansat o dezbatere de 3 luni, iar una dintre propuneri este tocmai interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Din documentul Parlamentului a reieșit următoarele:

1. Argumente PRO

În ian. 2026, Esher Ghey, mama unei adolescente ucise, i-a scris Prim-ministrului, solicitând interzicerea rețelelor sociale pentru cei sub 16 ani. Fiica ei, Brianna avea o „dependență de rețelele sociale și se confrunta cu probleme de sănătate mintală încă de la vârsta de 14 ani. Dezvoltase o tulburare alimentară și se auto-vătăma, iar toate acestea au fost semnificativ agravate de conținutul dăunător pe care îl consuma online.”

Peste 60 de deputați laburiști i-au cerut Prim-ministrului să interzică rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

„Copiii vor să facă ceea ce fac prietenii lor și sunt suficient de isteți pentru a descoperi cum să o facă. De aceea știu că majoritatea covârșitoare a părinților susține o interdicție, oricât de dificil ar fi de implementat.

Nu va mai fi nevoie să modelăm spațiile digitale pentru a fi universal ‘prietenoase cu copiii’ sau să impunem restricții generale asupra discursului și conținutului doar pentru că copiii le-ar putea vedea. Dacă încetăm să tratăm copiii ca pe adulți, putem înceta să tratăm și adulții ca pe copii.” Kemi Badenoch, liderul Partidului Conservator)

Cei care susțin interzicerea rețelelor sociale afirmă că aceasta ar reduce expunerea copiilor la o serie de pericole online.

Lord Nash:

”…Din 2016, a existat o creștere de 477% a numărului de copii care au apelat la  serviciile de sănătate mintală, iar tulburările de alimentație în rândul tinerilor de 17–19 ani au crescut de 17 ori. Dovezile arată clar că există o legătură puternică între aceste evoluții și creșterea semnificativă a ratelor de ADHD, suicid, depresie, anxietate și auto-vătămare în rândul adolescenților, asociată cu supraexpunerea la rețelele sociale.”

2.Argumente CONTRA  

O declarație comună din ian 2026, semnată de 42 de organizații avertizează că interdicția nu ar îmbunătăți siguranța și bunăstarea copiilor, ar fi un răspuns brutal, care nu abordează deficiențele succesive ale sistemului.

Ar putea forța copiii să intre în spații online mai puțin reglementate (dark-net), unde riscurile sunt mai mari. Copiii întrebați au spus că rețelele sociale sunt „esențiale” pentru construirea și menținerea relațiilor. Ar pierde oportunități, inclusiv de învățare, dacă nu li s-ar permite accesul.

Emily Setty, profesor de criminologie (Universitatea din Surrey), a declarat că interdicția „riscă să înțeleagă greșit atât problema, cât și soluția”.

Daunele pe care tinerii le experimentează online – de exemplu, bullying-ul, rasismul, sexismul, constrângerea, excluziunea și presiunile legate de imaginea corporală – existau înainte de apariția rețelelor sociale. Deși platformele digitale pot amplifica aceste probleme, ele nu le-au creat. Interdicția ar trata social media ca fiind problema, în loc să investigheze de ce apar aceste comportamente de la început.

O interdicție generală ar trata tinerii ca pe „un grup omogen”, ignorând diversitatea experiențelor, nevoilor și circumstanțelor lor.

Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics, a spus că este nevoie de „prudență și mai multe dovezi” înainte de a introduce o astfel de interdicție.

Concluzie:

Pentru noi, ca români, mesajul principal este că protejarea copiilor în mediul online nu se poate face prin soluții simple sau interdicții totale. Social media aduce riscuri reale, dar și beneficii importante pentru relații, sprijin și dezvoltare, mai ales pentru copiii vulnerabili. De aceea, este nevoie să aplicăm ferm regulile existente și să cerem platformelor mai multă responsabilitate. Avem nevoie și în România de o dezbatere parlamentară reală, bazată pe dovezi, la care să participe specialiști, nu doar decidenți politici.

În același timp, România trebuie să investească serios în educație digitală și sănătate mintală, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Școlile au nevoie de educație digitală reală și de psihologi funcționali, iar deciziile trebuie luate împreună cu experți în educație, psihologie și tehnologie. Protecția copiilor înseamnă reguli clare, sprijin și dialog, nu izolarea lor de lumea în care trăiesc.