ARTICOLE PSIHOLOGIE

Interdicție sau protecție reală? De ce România trebuie să discute serios despre copiii și social media

Treaba cu interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani nu este o glumă, cel puțin în Australia, Franța sau Marea Britanie. La noi am citit câteva declarații recente (dl Arafat, dl Predoiu), am apreciat munca enormă a doamnei senator Pauliuc pentru crearea si adoptarea Legii Majoratului Online, am văzut contributia doamnei deputat Turcan și in rest cam slabă reacția publică și mai ales cea parlamentară.

Australia a interzis în decembrie, astfel că cel puțin 4,7 milioane de conturi ale celor sub16 ani au fost restricționate în prima jumătate din decembrie.

În Franța deputații cu susținerea președintelui Macron au trecut proiectul spre examinare la Senat, vârsta fiind cea de 15 ani.

În 19 ian. 2026, Guvernul Marii Britanii a lansat o dezbatere de 3 luni, iar una dintre propuneri este tocmai interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Din documentul Parlamentului a reieșit următoarele:

  1. Argumente PRO

În ian. 2026, Esher Ghey, mama unei adolescente ucise, i-a scris Prim-ministrului, solicitând interzicerea rețelelor sociale pentru cei sub 16 ani. Fiica ei, Brianna avea o „dependență de rețelele sociale și se confrunta cu probleme de sănătate mintală încă de la vârsta de 14 ani. Dezvoltase o tulburare alimentară și se auto-vătăma, iar toate acestea au fost semnificativ agravate de conținutul dăunător pe care îl consuma online.”

Peste 60 de deputați laburiști i-au cerut Prim-ministrului să interzică rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

„Copiii vor să facă ceea ce fac prietenii lor și sunt suficient de isteți pentru a descoperi cum să o facă. De aceea știu că majoritatea covârșitoare a părinților susține o interdicție, oricât de dificil ar fi de implementat.

Nu va mai fi nevoie să modelăm spațiile digitale pentru a fi universal ‘prietenoase cu copiii’ sau să impunem restricții generale asupra discursului și conținutului doar pentru că copiii le-ar putea vedea. Dacă încetăm să tratăm copiii ca pe adulți, putem înceta să tratăm și adulții ca pe copii.” Kemi Badenoch, liderul Partidului Conservator)

Cei care susțin interzicerea rețelelor sociale afirmă că aceasta ar reduce expunerea copiilor la o serie de pericole online.

Lord Nash:

”…Din 2016, a existat o creștere de 477% a numărului de copii care au apelat la  serviciile de sănătate mintală, iar tulburările de alimentație în rândul tinerilor de 17–19 ani au crescut de 17 ori. Dovezile arată clar că există o legătură puternică între aceste evoluții și creșterea semnificativă a ratelor de ADHD, suicid, depresie, anxietate și auto-vătămare în rândul adolescenților, asociată cu supraexpunerea la rețelele sociale.”

2.Argumente CONTRA  

O declarație comună din ian 2026, semnată de 42 de organizații avertizează că interdicția nu ar îmbunătăți siguranța și bunăstarea copiilor, ar fi un răspuns brutal, care nu abordează deficiențele succesive ale sistemului.

Ar putea forța copiii să intre în spații online mai puțin reglementate (dark-net), unde riscurile sunt mai mari. Copiii întrebați au spus că rețelele sociale sunt „esențiale” pentru construirea și menținerea relațiilor. Ar pierde oportunități, inclusiv de învățare, dacă nu li s-ar permite accesul.

Emily Setty, profesor de criminologie (Universitatea din Surrey), a declarat că interdicția „riscă să înțeleagă greșit atât problema, cât și soluția”.

Daunele pe care tinerii le experimentează online – de exemplu, bullying-ul, rasismul, sexismul, constrângerea, excluziunea și presiunile legate de imaginea corporală – existau înainte de apariția rețelelor sociale. Deși platformele digitale pot amplifica aceste probleme, ele nu le-au creat. Interdicția ar trata social media ca fiind problema, în loc să investigheze de ce apar aceste comportamente de la început.

O interdicție generală ar trata tinerii ca pe „un grup omogen”, ignorând diversitatea experiențelor, nevoilor și circumstanțelor lor.

Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics, a spus că este nevoie de „prudență și mai multe dovezi” înainte de a introduce o astfel de interdicție.

Concluzie:

Pentru noi, ca români, mesajul principal este că protejarea copiilor în mediul online nu se poate face prin soluții simple sau interdicții totale. Social media aduce riscuri reale, dar și beneficii importante pentru relații, sprijin și dezvoltare, mai ales pentru copiii vulnerabili. De aceea, este nevoie să aplicăm ferm regulile existente și să cerem platformelor mai multă responsabilitate. Avem nevoie și în România de o dezbatere parlamentară reală, bazată pe dovezi, la care să participe specialiști, nu doar decidenți politici.

În același timp, România trebuie să investească serios în educație digitală și sănătate mintală, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Școlile au nevoie de educație digitală reală și de psihologi funcționali, iar deciziile trebuie luate împreună cu experți în educație, psihologie și tehnologie. Protecția copiilor înseamnă reguli clare, sprijin și dialog, nu izolarea lor de lumea în care trăiesc.

Blogul Adevarul

La ce pericole îi expun părinţii pe cei mici: postăm sau nu poze cu copiii pe reţelele de socializare?

articol publicat de Oana Antonescu pe Adevarul.ro la 02 oct 2014

Fotografiile postate de părinţi cu copiii lor pe reţeaua Instagram sunt furate de alţi utilizatori şi folosite într-un joc de roluri bizar, cu conotaţii sexuale. Peste 80% din copiii sub 2 ani sunt prezenţi online prin postările părinţilor pe reţelele de socializare sau pe bloguri. Specialiştii avertizează că părinţii nu ar trebui să dezvăluie prea multe despre cei mici.

Un fenomen periculos a apărut recent pe reţeaua Instagram: unii utilizatori fură fotografiile postate de părinţi cu bebeluşi sau copii de vârste mici şi le postează apoi în contul lor, unde sunt folosite într-un joc dubios.

„Hoţii virtuali“ le dau bebeluşilor un alt nume şi le creează un profil care include vârsta, preferinţele şi trăsăturile de personalitate. Apoi, ei îşi invită fanii să intre în discuţie cu bebeluşul. „Îţi place să te joci?“, întreabă un utilizator, iar proprietarul contului răspunde cu un limbaj stâlcit, de copil.

Unele descrieri au conotaţii sexuale, iar altele instigă fără perdea la comportamente deviante. De exemplu, în descrierea unei fetiţe de un an se menţionează că ar fi lesbiană şi să îi place să stea dezbărcată, iar un altul, care a fost şters, spunea: „Îmi plac jocurile de roluri abuzive, aşa că dacă nu îţi place, nu-ţi pierde timpul, pentru că am să-l şterg (n.r. – comentariul)“, scrie publicaţia britanică „Daily Mail“. O căutare rapidă după hashtag-ul „babyrp“ scoate la iveală sute de astfel de conturi pe reţeaua de photo-sharing.

FOTO: Daily Mail

În ciuda încercărilor unor utilizatori de a pune capăt acestui fenomen revoltător, conturile de acest fel au continuat să apară, sub diverse denumiri. Elizabeth Harper, o mamă din Georgia, SUA, a descoperit poza fiicei ei pe un astfel de cont, iar în descriere purta un alt nume şi se preciza că poate fi adoptată.

FOTO: Daily Mail

Revoltată, femeia a scris într-un comentariu la fotografie că aceea este fetiţa ei şi nu este de vânzare, iar apoi a formulat o plângere către reprezentanţii reţelei Instagram, dar contul a mai rămas activ o vreme, până când aceştia au luat măsuri. Multe alte asemenea conturi sunt în continuare active, deşi mai multe grupuri de părinţi au încercat să le închidă.

FOTO: Daily Mail

Campanii umanitare false şi răpiri

Jocul de roluri de pe această reţea de socializare nu este singurul fenomen alarmant care implică pozele cu copii postate de părinţi. Au existat situaţii în care fotografiile au fost furate pentru a fi utilizate în campanii umanitare false.

Cazul lui Ionuţ, copilul sfâşiat de maidanezi în Parcul Tei, în toamna lui 2013, este poate cel mai şocant dintre toate. Câteva luni mai târziu, familia a văzut fotografia copilului pe un site, sub un anunţ care spunea că băiatul este bolnav de leucemie şi are nevoie de bani ca să fie operat. Un român care locuieşte în Italia a pus la cale înşelătoria, ca să adune 150.000 de euro. Fotografiile postate de părinţi cu copiii lor au ajuns şi pe site-urile de pornografie infantilă, iar uneori au facilitat răpirea acestora. Din fericire, în România nu s-au înregistrat asemenea cazuri.

Poza lui Ionuţ, copilul ucis de câini, a fost folosită într-o falsă campanie umanitară după moartea acestuia FOTO: Facebook

„Nu am avut până acum astfel de situaţii, dar ştim că în alte ţări au existat şi, de aceea, recomandarea noastră pentru părinţi este să protejeze imaginea copiilor lor în mediul online“, atrage atenţia Liliana Roşu, directorul executiv al Centrului Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual.

Şi copiii au dreptul la intimitate

Potrivit unui studiu realizat de firma de securitate online AVG, 81% din copiii cu vârste de până în 2 ani din întreaga lume sunt prezenţi fără voia lor pe internet, prin postările părinţilor pe bloguri sau pe reţele de socializare. Putem vorbi de un drept la intimitate în cazul minorilor? „Părinţii sunt obligaţi să-şi protejeze copilul până la vârsta la care el însuşi se poate proteja, iar publicarea fotografiilor pe internet implică acestă obligaţie. Dreptul la intimitate, viaţă privată şi securitate al copiilor este garantat de către părinţi şi ei au obligaţia de a asigura protecţia şi siguranţa lor“, potrivit psihologului Mihai Copăceanu.

Imaginile cu bebeluşi în ipostaze inocente, în care bebeluşii fac băiţă, sunt alăptaţi sau se plimbă prin cameră dezbărcaţi pot fi salvate, stocate şi utilizate de persoane cu deviaţii sexuale, pedofili, sau agresori sexuali. „Fanteziile în mediul online nu au limită şi internetul permite există unor utilizatori «prieteni» virtuali, persoane cu profiluri false. Trăim într-o lume mai periculoasă decât în trecut pentru cei mici, inclusiv sub aspectul utilizării reţelelor de socializare şi, în consecinţă, părinţiilor li se solicită o mai mare precauţie“, mai spune psihologul Mihai Copăceanu.

De ce ne fălim cu copiii pe internet

Publicarea online a fotografiilor cu cei mici echivalează astăzi cu poza din portofel pe care părinţii noştri o arătau imediat cum cineva îi întreba despre copii, mai mult sau mai puţin din politeţe. Reţelele de socializare le oferă părinţilor contextul pentru a se mândri cu copiii şi de a-şi confirma astfel reuşitele. Dar etalarea copiilor este un obicei vechi de când lumea şi are legătură cu evoluţia umană, spune psihoterapeutul Nathan Gehlert, din Washington. „Suntem programaţi biologic să ne mâbdrim cu copiii noştri, iar internetul şi reţelele de socializare sunt o modalitate eficientă şi facilă pentru a face asta. Părinţii ar face orice le stă în putinţă pentru a se lăuda cu realizările copiilor“, spune psihoterapeutul, citat de site-ul televiziunii americane PBS.

Venirea pe lume a unui bebeluş, gesturile amuzante şi realizările celor mici sunt momente cu o puternică încărcătură emoţională şi motive de mândrie pentru părinţi. Ei simt nevoia să-şi exprime emoţiile pe care le trăiesc, încântarea şi bucuria fiecărei zile, iar reţelele de socializare fac mai uşoară împărtăşirea acestor momente cu cei din jur.

Înţelegem dorinţa părinţilor de a capta orice moment, ori achiziţie în dezvoltarea copilului care poate fi unică şi irepetabilă. De la primele ore de la naştere ba chiar fotografii din perioada de dezvoltare a fătului. Asta e una, dar a publica e diferit. Părinţii care publică albume cu sute de poze, una câte una. Consecinţele sunt imediate, dar pot să apară şi pe viitor. Ne iubim foarte mult copiii şi suntem obligaţi să-i protejăm“, spune psihologul Mihai Copăceanu.

Protejaţi-le intimitatea şi identitatea!

Specialistul oferă părinţilor câteva recomandări cu privire la fotografiile şi informaţiile postate pe internet, indiferent că vorbim despre reţele de socializare sau bloguri:

Evitaţi să postaţi fotografii nud cu copiii. Deşi pentru noi sunt situaţii normale de viaţă, imaginile care-i înfăţişează la plajă, la baie sau umblând dezbărcaţi prin casă pot căpăta semnificaţii erotice şi pot întreţine fanteziile sexuale ale pedofililor.

Restricţionaţi vizibilitatea fotografiilor. Pe reţelele de socializare precum Facebook aveţi opţiunea de a permite doar prietenilor din listă accesul la imaginile şi informaţiile dvs. Eliminaţi accesul „Public“ din setările de siguranţă.

Filtraţi lista de prieteni. De multe ori, se întâmplă ca în lista de prieteni să se „strecoare“ şi persoane pe care nu le cunoaştem. Permiteţi accesul la profilul dvs. doar persoanelor cunoscute în mod real, direct sau indirect.

Atenţie la postările prietenilor! Interziceţi prietenilor de familie ori colegilor care v-au fotografiat copiii să posteze imagini cu aceştia pe reţelele de socializare. Nu veţi putea avea control asupra fotografiilor, pentru că nu cunoaşteţi setările de siguranţă ale conturilor prietenilor.

Nu oferiţi detalii despre copii. Nu menţionaţi nicăieri pe internet detalii despre adresa dvs., grădiniţa la care merge copilul, ora la care vine şi pleacă de acasă ori programul extraşcolar. Aceste informaţii pot facilita răpirea copilului.