Etichetă: Sibiu

Jurnal de Rumânia

Plec, Românie !!!

mihaicopaceanu23 comentarii

PLEC. Plec din Romania. Plec la Oxford.Poate că pentru o perioadă de doar trei ani după cum îndeamnă programul doctoral. Poate că nu. Nu ştiu. Ştiu că plec din această ţară, pe care o iubesc, fără să o părăsesc şi să o dau uitării. Sunt cuprins de nostalgii, emoţii, patriotism, recunostinta şi amintiri. E o luptă.

(Urat, astăzi, în mărturisirea ataşamentului şi devotamentului faţă de propria patrie rişti să fii acuzat de naţionalism şi extremism. Mi se rupe!) Eu îmi îndrăgesc ţara şi nu voi înceta să o port în inimă. Nu fug. Nu sunt laş. Dar plec pentru că, am mai plecat o dată şi m-am întors crezând că după câţiva ani petrecuţi în Occident patria mea s-a schimbat, că eu ma voi regasi si implini. Am sperat că oamenii de rând şi conducătorii au devenit mai buni, că legile îţi permit să munceşti liber şi cinstit.

„Experienţă dezamăgitoare” e puţin grăit. M-am risipit. Am muncit din nefericire şi din fericire în instituţii ale statului cu drag pentru profesiunea mea, am avut prilejul de a întâlni colegi minunaţi, primitori şi deschişi la suflet. Am învăţat de la ei, de la fiecare, tineri sau mai bătrâni şi înţelepţi decât mine. Am învăţat de la „beneficiari”, de la părinţi şi copii, de la tineri, elevi, şi de la cei cu care am lucrat zi de zi. Am avut surprinderea şi mulţumirea, că în ciuda multor adevăruri prea cunoscute, ambele posturi de psiholog, le-am primit în mod cinstit, în urma evaluărilor, concursurilor, fără „şpagă”, ba chiar necunoscând pe nimeni dintre colegi ori şefi. Singura mulţumire…. PLEC dorindu-mi o viaţă în care să mă simt mai mult util decât aici, să muncesc şi să văd roadele acestei munci. Să ştiu că nu mă risipesc, că pot să ofer mai mult şi că mi se permite să ofer. Nu va fi deloc comod şi simplu.

DAR, plec şi cu un gust sărat (mai rău decât amar) şi scârbit de tot răul din ţară şi din acest oraş, pe care îl cunoaşteţi prea bine…Sictirit de oameni perfizi şi mincinoşi, de ipocriţi şi impostori. Plec nemaidorind să mă gândesc la legile şi cutumele idioate şi la nedreptăţile pe care le văd şi le aud mereu. Plec nu pentru ca nu am primit multumiri sau aprecieri, ci pentru ca am fost injosit si umilit! Pentru ca existenta mea devenea cu greu suportabilă….Plec intristat!

Mi-am dorit să ofer mult mai mult, fără să cer nimic în schimb, să dau din cel al meu pentru cei ce au nevoie şi pentru comunitate, pentru cunoscuţi sau anonimi.

Am încercat să scriu în presă despre lucrurile bune şi mai puţin bune sperând în îndreptarea şi îmbunătăţirea lor. Dar aceia s-au supărat şi s-au întors împotriva mea… http://sibiu100.ro/?searchString=mihai+copaceanu&page=rezultate_articole

Am încercat să continui acel demers pentru comunitate numit „Regândim România”, „Regândim Sibiul” început de un drag prieten- tot fără vreo remuneraţie (ceea ce nu-i lucru uşor cand ai chirie si datorie). Săptâmână de săptămână, vreme de 20 de luni, am realizat emisiuni TV cu oameni de seamă ai vieţii cetăţii sau din alte locuri crezând că dezbaterea publică, dialogurile, interviurile, modelele de înaltă ţinută morală şi profesională vor inspira privitorii, vor întări caractere şi vor muta munţii. Oameni precum Principele Radu, acad. Basarab Nicolescu, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, Tudor Gheorghe, George Banu,Mihail Neamtu,Grigore Cartianu, Stelian Tanase, Ofelia Popii, prefectul şi alţi zeci şi zeci de artişti, psihologi, scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură, universitari, tineri profesionişi din tara si din strainatate, etc au dat mărturie despre viaţa şi gândirea lor exemplară. http://www.youtube.com/watch?v=Zb-JO65s_oQ

http://www.youtube.com/user/mihaicopaceanu

M-am înşelat. Efectul nu a fost pe măsura aşteptărilor. M-am implicat tot din voinţa mea şi fără să urmăresc vreun beneficiu în proiecte mai mici sau mai mari, cu timp şi fără timp, lucrând alături de prieteni noapte de noapte. Efectul iaraşi a fost sters. Nu sunt de acord cu cei ce afirmă „mai bine decât nimic” sau „măcar se mişcă ceva”, ” las ca-i bine şi aşa”. Eu nu prefer fărămiturile, faptele mici şi fără semnificaţie sau impact. O picătură de apă curată într-un ocean murdar nu schimbă cu nimic…Plec, lăsându-mi familia iubită şi prietenii, puţini cei drept, mai puţini ca altădată, în grija şi binecuvântarea Celui de Sus, păstrându-i curat şi viu în inimă….

„Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.” (Regina Maria)

Imagine

7 Seri editia de Sibiu

Viaţa prin politichie

mihaicopaceanu2 comentarii

Viaţa prin politichie

text scris pentru 7 Seri, Editia de Sibiu

Tocmai trecură zilele cu agitaţie ale campaniilor electorale. Fluturaşi, baloane colorate, pliante, tricouri inscripţionate, panouri mari, declaraţii în presă, scoruri, mâncare şi muzică pentru divertismentul cetăţenilor. Fără niciun fel de surprindere unii dintre primari şi şefi de consilii locale şi-au păstrat fotoliile devenite mult prea comode şi încălzite, râvnite, şi şi-au continut lungul mandat păstrându-şi aceeaşi echipă binecunoscută. Nu am fost surprinşi nici de numărul mic al alegătorilor. Şi dacă cineva s-ar fi interesat ar fi putut lesne constata că media de vârstă a celor ce au votat a fost cu mult peste 50 de ani. Tinerii chiar nu par interesaţi de treburi d-astea. La Sibiu tot saşii conduc oraşul.

Paradoxal, dar iată cum o minoritate ajunge să conducă o majoritate. Şi nu de ieri. De ani buni. Ceea ce ar trebui să ducă la multe semne de întrebare pentru majoritarii români. Istoria se repetă. Pe bune. Amintiţi-vă: în urmă cu sute de ani, tot saşii trăiau în oraş, iar românii dincolo de zidurile cetăţii […]. Pe cetăţeanul de rând treburile astea, numite campanii electorale, alegeri, modificări politice „iese ală, pică ăla” nu au vreo mare importanţă şi nici nu le trezeşte vreo admiraţie. Ei şi ce le pasă lor?

Cum le v-a afecta nivelul de trai şi calitatea vieţii lor dacă a câştigat un primar sau altul. Un răspuns sincer ar fi: „cu nimic”. Viaţa noastră continuă indiferent de culoarea zugrăvelii primăriei. Calitatea vieţii cetăţeanului de rând nu se va modifica cu nimic. Oamenii trăiesc în aceeaşi sărăcie. Primarii au preocupări precum asfaltarea străzilor, spaţiile verzi şi dezvoltarea turismului dar nu dezvoltarea serviciilor sociale, îmbunătăţirea serviciilor din spitale, indemnizaţii şi ajutoare mai bune pentru nevoiaşi. Ei aşa şi noi nepăsători şi umiliţi.

O viaţă co-ruptă!

poza:crunteanu.blogspot.com

7 Seri editia de Sibiu

Nu mai pot. Sunt extenuată!

mihaicopaceanu2 comentarii

Nu mai pot. Sunt extenuată!

publicat în  “Sapte Seri”– Editia de Sibiu  18-31 mai 2012 http://www.sapteseri.ro Afli tot ce misca!

Dimineaţa începe devreme. Foarte devreme. Mă trezesc şi nici nu apuc să servesc micul dejun. Nu că nu aş dori sau nu am poftă pur şi simplu sunt contratimp. Uneori iau în grabă doar o linguriţă de miere şi propolis. Mă păcălesc crezând că e suficient. La serviciu şefu’ nu tolerează întârzieri chiar dacă nu locuiesc în apropiere, nu-i pasă. Aşa că fug repede, cu tocuri, strigând după taxi.

La nouă fix începe şedinţa de echipă. Rapoarte interminabile şi plicticoase, strategii proaste şi discuţii fără sens. Aşa începe fiecare zi de lucru. Alerg dintr-un birou într-altul, stau 8 ore la calculator, îmi bat capul, scriu mult, uit de pauza de prânz (nu mai fumez) şi când mă ridic observ că s-a înserat. Sunt flămândă şi încă mai am multă treabă pentru astăzi. Telefonez repede la un fast food din apropiere, comand acelaşi meniu mic şi continui încă vreo două ceasuri.

Mă apasă durerile de spate şi cervicală. Sunt înţepenită. Prietenul mă sună insistent. E aproape şapte şi începe concertul de la filarmonică. Am şi uitat Luase bilete de săptămâna trecută. Îi spun că voi întârzia, când de fapt ştie că nu voi ajunge la timp. Şi a mai trecut o zi. Şi a doua zi asemenea. Şi toate acestea pe un salariu de căcat, într-o atmosferă colegială plină de şicanale şi invidie cu şefi autoritari şi ultranervoşi.

Mă întreb rareori cât o să mai rezist. Încotro mă îndrept? Uit de mine, neglijându-mă, uit de prieten şi de dorinţele noastre dintr-un început de a ne căsători. Uit să mai vorbesc cu el. În weekend nu mai ieşim împreună. Lungim ziua cu mult somn necesar şi apoi treburi casnice individuale. Şi luni de la capăt. O viaţă cu multă muncă, stres şi responsabilităţi şi parcă fără linişte şi bucurii. Va trebui să mă opresc, să-mi vin în fire, să mă adun şi să mă regăsesc. Dar când voi fi în stare?

Imagine

Jurnal de Rumânia

cu abonamentu la ghişeu….jurnal de România…

mihaicopaceanu3 comentarii

Cu abonamentu la ghişeu

De când plătim taxe pentru orice în lumea asta, plătim şi pentru un loc de parcare în faţa casei. Asta-i culmea..Dacă n-ai garaj şi parchezi maşina în faţa casei tre să plăteşti. Şi pentru „riverani” (persoană ce locuieşte pe malul unei ape), Consiliul Sibienilor, a hotărât emiterea unor abonamente ieftine. Zis şi făcut. Mă duc degrabă la sediul administraţiei din Piaţa Mică şi când să dau bună ziua la ghişeu tanti mă repede ”da talonul unde-i, da formularul l-ai completat?”

„ Stai încet coniţă”.

Iscălesc şi cucoana zice „ Nu se poate!”. „Pardon?”. „Dumneata nu ai maşina înscrisă pe Sibiu, noi facem abonament pe adresa de pe talon, nu poţi beneficia de abonament riveran”

„ Păi pe buletin scrie Sibiu coniţă. Aici locuiesc”

„Da pe talon nu…nu înţelegi!!”

Şi ce să fac? Să solicitabonament redus (adică de 7 ori mai mare decât cel obişnuit de riveran).

Bun, fac o cerere, iscălesc, xeroxez documentele şi mă întorc la sediu. „Vino miercuri să vedem dacă aprobă şeful”. Adică cererea trebe aprobată. Încă un drum. Mă întorc astăzi, cu emoţie, aprobată, plătesc abonamentul „redus” şi primesc o chitanţă! „ Şi cu asta?”. „ o pui în maşină şi vii săptămâna viitoare să-ţi dăm abonamentul”.

Să pun chitanţa în parbriz . aşa se procedează ????

So: du-te de 3 ori la ghişeu, fă cereri, xeroxează, aşteaptă aprobări şi după zile de umblat primeşti o chitanţă (pre care o lipeşti pe parbriz..), apoi un abonament de 7 ori mai mare decât vecinul meu. Asta pentru că pe maşină nu scrie „SB”….da locuim tot pe aceeaşi stradă…păi nu am dreptul a avea o maşină din alt judeţ, dintr-o altă ţară, că doar europeni suntem???? Poţi, da nu poti beneficia de abonament d’asta…..ieftin….

Concluzia: să ne înscriem maşinile la SB.

şi nu mă întrebaţi cât am plătit 😦

Imagine

7 Seri editia de Sibiu

AUTISMUL

mihaicopaceanuLasă un comentariu

Autismul

publicat în  “Sapte Seri”– Editia de Sibiu  6/19 apr 2012 http://www.sapteseri.ro Afli tot ce misca!

În anul 1997 Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat rezoluţia cu numărul 62/139 prin care declară Ziua de 2 Aprilie: WORLD AUTISM AWARENESS DAY. Din acel an în marile oraşe ale lumii au loc acţiuni sociale, campanii publicitare, flashmob-uri, conferinţe şi noaptea clădirile publice importante sunt luminate în albastru, toate cu scopul de a atrage atenţia asupra simptomelor autismului şi a ratei alarmante, de a conştientiza instituţiile statului şi cetăţenii de rând şi de a afirma şi promova drepturile acestor copii speciali.

Anul acesta, în albastru, Casa Poporului, dar nu Primăria din Sibiu. În România deşi sunt diagnosticaţi 4.000 de copii se consideră în realitate un număr estimativ de 15.000. Săptămânal zeci de cazuri noi. Românii însă operează cu mituri, prejudecăţi, „autismul este contagios”, „copilul ăla e violent” şi discriminări „să nu vină la noi în şcoală”, „e dezmierdat, ţineţi-l acasă, femeie!”. Nu avem încă o lege a autismului, o educaţie şi cultură a cetăţeanului şi nici specializări în terapii.

 

Autismul nu este limitat la o singură regiune geografică, afectează pe oricine indiferent de gen, rasă, clasă, nivel de educaţie sau mediul de provenienţă. Este o provocare mondială ce necesită o acţiune globală.  Dar ce este de fapt?

Autismul este o tulburare pervazivă de dezvoltare ce începe încă din copilărie, înainte de 3 ani şi persistă de-a lungul întregii vieţi. Un copil cu autism este afectat în capacităţile sale de comunicare, în înţelegerea lumii cel înconjoară, în relaţionarea cu cei din jur alături de care pot fi comportamente repetitive şi interese limitate. E nevoie de terapie şi intervenţii comportamentale specializate. E nevoie de programe guvernamentale şi de înţelegere, compasiune, respect şi ajutor din partea noastră pentru ei şi pentru familiile lor.

 

7 Seri editia de Sibiu

Cultura şi femeia. Cultul femeii!

mihaicopaceanu16 comentarii

articol publicat în  “Sapte Seri”- Editia de Sibiu  9-22 mar 2012 http://www.sapteseri.ro Afli tot ce misca!

Poate ca, intr-adevar, ochii femeii iubite sunt marginea lumii. – Grigore Vieru

În ciuda eforturilor de a redescoperi cultura autentică, reacţia celor din jur, numiţi într-un mod oribil „consumatori” şi rezultatul aşteptat este nesatisfăcător. E adevărat că devine cunoscut ceea ce se vinde. Şi pentru că de-a lungul timpului cultura nu a fost o sursă extraordinară de profit a început să se „comercializeze” şi ceea ce nu aparţine originalului, autenticului, băştinaşului. Totodată, operatorii culturali sunt siliţi fie să se adapteze şi să ofere ceea ce se vinde (şi se cere) fie să rămână în necunoscut şi încet…destinaţi pierzării. Aşa au trecut şi aceste prime zile de martie când am celebrat prin mărţişorul copiilor primăvara iar apoi frumuseţea şi eleganţa femeii.

Ziua femeii nu mai deţine acea nobleţe de odinioară, când femeia era în centrul lumii, respectată, omagiată şi adorată. Când poeţii închinau versuri, artiştii opere, iar îndrăgostiţii făceau acte demne de nebunie.

Evenimentele culturale închinate femeii nu au fost de mare calitate! Femeia astăzi este deţinătoarea puterii, independentă, ţinteşte sus spre succes, doreşte profesie şi copii puţini. Bărbatul nu mai este foarte indispensabil în viaţa ei. Legătura dintre ei rămâne atât de firavă încât s-ar clătina şi rupe la cea mai mică polemică. Cred totuşi că prin însăşi fiinţa ei, femeia, are alte calităţi pe care dacă le-ar putea folosi cu inteligenţă ar putea evita multe din necazurile cotidiene ale cuplurilor. Nu mai cred în discursul despre supremaţia genurilor, uneia sau altuia. Dar admir femeiele care îşi întreţin căsnicia prin jocul cu propriul bărbat într-o formă de manipulare necesară şi inofensivă.

Femeia hrăneşte sentimentele şi devotamentul bărbatului surprinzându-l în fiecare zi prin chipul luminos, zâmbetul, delicateţea şi şarmul personal. Ea îi poate transmite din energia sa pură şi îl poate însoţi fidelă clipă de clipă până la sfărşit.

7 Seri editia de Sibiu

”AZI MI-AM DAT DEMISIA” sau despre Demnitate!

mihaicopaceanu7 comentarii

 ”AZI MI-AM DAT DEMISIA” sau despre Demnitate!

Mihai Copăceanu

material publicat in “Sapte Seri”- Editia de Sibiu 27 ian/ 09 febr  2012 www.sapteseri.ro  Afli tot ce misca

Sunt cuvintele unei prietene pentru care începutul anului 2012 a adus despărţirea de vechiul job şi deliberarea pentru alt job, cu totul diferit, într-un domeniu nou, pe scurt o altă provocare de viaţă.A avut această putere de a spune NU şi de a pune punct celor 14 ani de muncă neîncetată într-un sistem nu foarte performant, nici de invidiat, aşa cum este administraţia publică. Nu a plecat din laşitate, ori din eşec şi nefericire, dimpotrivă cu demnitate şi onoare, a părăsit sistemul pe care-l cunoştea cel mai bine, locul unde a dus multe lupte şi înfrângeri şi s-a avântat în mediul privat. În acea zi de ianuarie s-a trezit mai de dimineaţă la ora 5 şi şi-a rostit aceste cuvinte cu o perfectă luciditate. Rezultatul a fost surprinzător: “am simţit o pace interioară adâncă urmată de o eliberare şi o bucurie în drum spre casă”. Privea spre un viitor necunoscut dar propiu. Era Viitorul ei!  

 

 În definitiv, nu vă scriu de raportul dintre stat vs.privat ci de poziţia de demnitate pe care trebuie să o ai în viaţă, deseori, în confruntarea cu fiecare acţiune şi în faţa oricărei situaţii ambivalente şi confuze. E lecţia de a spune NU şi STOP. Gata! Imi ajunge! De a o lua de la capăt, de a pune început bun, de a te dinamiza şi redefini indiferent de domeniu, orientare şi consecinţe.  

Este demnitatea de a spune NU compromisului, NU suferinţei, NU minciunii, NU şefului ipocrit şi prietenilor profitori şi NU relaţiei amoroase îndelungate ce se dovedeşte a fi în defavoarea ta. Să nu confundăm demnitatea cu orgoliu sau cu insulta.

 Demnitatea este o atitudine morală măreaţă care se dobândeşte şi se exersează. Dar este dovadă cea mai înaltă ce caracterizează fiinţa umană supremă.

Voi fi onorat pentru fiecare om demn pe care-l voi întâlni.

7 Seri editia de Sibiu

Să NE REGANDIM VIITORUL !

mihaicopaceanuLasă un comentariu

Să NE REGANDIM VIITORUL !

 Mihai Copaceanu

material publicat in „Sapte Seri”- Editia de Sibiu 13/26 ianuarie 2012 www.sapteseri.ro afli tot ce misca

În ultimele zile m-am reîntâlnit cu prietenii din State ce reveniseră, acasă, pentru liniştea sărbătorilor în familie. După discuţii gen “şi ce ai mai făcut, cum eşti? Ce s-a mai schimbat în România?”, unde răspunsurile mele nu au fost întru-totul îmbucurătoare şi onorabile, i-am întrebat „Ce putem noi învăţa de la americani?” Fără a ezita mi-au zis direct „să privim în viitor, să avem viziune. Românii sunt prea mult blocaţi în trecut”. Şi de aici porneşte insuccesul. Discuţiile infinite şi seci despre cine a tras la Revoluţie, despre cât rău ne-a făcut comunismul, despre sistem, corupţie şi hoţie nu rezolvă cu nimic probleme prezentului şi provocările viitorului. Trecutul, deşi parte din noi, din propria noastră identitate ca naţiune, ne poate valorifica, însă totuşi ne împiedicăm de el şi nu dorim să privim în viitor şi să-l formulăm.

 

Întâlnesc tineri studenţi ce nu-şi pot justifica de ce au ales o facultate sau ce vor să facă după absolvire, tineri angajaţi ce nu urmăresc o dezvoltare şi o ascensiune profesională şi nicio schimbare a jobului în caz de regres sau rutină sau chiar bâtrâni pensionari ce pierd vremea palavragiind prin parcuri aşteptându-şi finalul vieţii.

Două trăsături principiale mi-au plăcut în biografiile oameniilor de succes ai lumii: o atitudine mentală sănătoasă (indiferent de eşec) şi o viziune pe termen lung. Tocmai ceea ce lipseşte românilor şi României. Optimism, dinamism şi planuri de acţiune. Noi suntem ba prea mult entuziasmaţi de prezent, trăindu-ne clipa, ba lamentabili şi jalnici, acuzând şeful, vecinul, ministrul, sistemul, primarul, iubita, pe oricine însă uităm de noi şi de noi cei ce vom fi în 5, 10, 20 de ani.

Privind spre viitor nu prezicându-l. Investind resurse, având puterea de a lupta, într-o societate nedreaptă,  iată succesul.

10 MARI SIBIENI

VOTEAZA „10 MARI SIBIENI”

mihaicopaceanuLasă un comentariu

http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni

„10 mari sibieni”

Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.

Este probabil cea mai transparentă campanie desfăşurată vreodată în Sibiu. Nu s-a pornit cu un fond stabilit din punct de vedere financiar şi mediatic, preferându-se a se chema alături diferiţi parteneri pe parcursul acesteia. (a se vedea lista partenerilor). O primă, importantă realizare a campaniei noastre a fost revitalizarea blogosferei sibiene, care după o lungă perioadă de timp s-a reactivat şi reunit într-un proiect comun. 

În primele trei luni, ne-am propus a prezenta toate personalităţile alese pentru a intra în „competiţia” celui mai mare sibian. Acestea au fost prezentate pe cele două bloguri ale iniţiatorilor (toate cele 215 personalităţi), pe cele 18 bloguri ce s-au alăturat campaniei precum şi pe site-ul ziarului Turnul Sfatului şi în emisiunile TV Eveniment.

În a patra lună invităm sibienii să îşi aleagă cel mai mare sibian, votându-l. Cum se poate face acest lucru şi unde se poate vota? Pe blogurile partenere, pe site-urile diferitelor instituţii de presă ce doresc a promova proiectul (deja avem 3 site-uri pe care se va putea vota http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni ).

Se va putea vota pe contul de facebook al campaniei: http://www.facebook.com/pages/10-MARI-SIBIENI/115273488515617?ref=ts

 şi pe cel de youtube: http://www.youtube.com/user/10MariSibieni

Vom încerca a introduce taloane de votare în ziarele sibiene. De asemenea vom tipări taloane ce le vom împărţi în diferite locaţii ce devin astfel şi ele partenere ale campaniei. Ne gândim la localuri, la instituţii de cultură şi de învăţământ, la diferite alte market-uri de produse, în general la locaţiile frecventate intens de sibieni. Vom lua legătura cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru a intra cu această campanie şi în liceele oraşului. De fiecare dată vă vom informa prompt cu privire la noii parteneri ai campaniei.

În urma votului vom realiza un top complet pe care îl vom prezenta la începutul lunii octombrie. Primii zece ce vor reieşi în urma votului  vor fi prezentaţi doar în ordine alfabetică. Din acel moment, ei vor primi un avocat (personalitate sau un specialist în domeniu) care le va susţine imaginea şi vor veni cu argumentele necesare care vă vor face să îi votaţi încă odată, într-un sondaj final ce are menirea a alege pe cel mai mare sibian din istorie. 

Vă invităm pe această cale a vă alătura campaniei, prin orice fel doriţi, prin susţinere mediatică, prin voluntariat sau prin donaţii şi sponsorizări.

http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni

10 MARI SIBIENI

Ján Levoslav BELLA (1843-1936)

mihaicopaceanu1 comentariu

Ján Levoslav BELLA (1843-1936)

 Despre compozitorul Levoslav mi’e drag sa scriu caci am locuit (vreo 4 ani) la cativa pasi apropiere de casa in care traise vreme de… 40 de ani (!!!), adica fosti vecini (Str Gral Magheru). Bine, poti locui 40 de ani langa o fiinta pe care sa n’o pretuiesti niciodata sau doar dupa moarte si poti trai doar o zi pentru a’i pastra pururi amintirea..

Dupre nume nu pare sibian, dar Sibiul l’a primit frumos. Se naste in nordul Slovaciei intr’un orasel numit Liptovský Svätý Mikulas al Imperiului Habsburgic. Providential Episcopul Ladislav il trimete la Gimnasiumul din Levoča sa studize pianul si orga. Si asa face -din 1853 pana’n 1859. La 16 ani, tanarul, avea scrisa prima messa cu acompaniament orchestral interpretata deseori in catedrala din Spiške. Isi continua activitatea de compozitor si se orienteaza spre studiul muzicii sacre la Banska Bystrica si apoi la Viena (la Pasmaneum), unde isi definitiveaza studiile universitare in Teologie (1865).   

Intors in Slovacia, din 1866, cand este hirotonit preot, Levoslav, se dedica intru totul slujirii bisericii si artei sacre. Preda muzica la seminarul teologic si 12 ani este directorul muzical al orasului Kremnica.  

Bella – Piano Sonata in B-flat minor- I Allegro energico

http://www.youtube.com/watch?v=B-d3gWgtHWU

SIBIUL anilor 1881-1921

Din 1881, pentru 40 de ani, Levoslav traieste in orasul transilvanean. Aici este Stadtskapellmeister,  ingrijindu-se de corul Hermania si de celalalt cor, al bisericii evanghelice (pana la pensia din 1921).  Apropo, renuntase mai nainte la slujirea preoteasca si se convertise la credinta evanghelica. Tot la Sibiu a predat muzica la Colegiul Brukenthal si a scris „Wienldand Fierarul” si bineintelese s’a, s’a…casatorit.  

Dupre razboiu mondial paraseste Sibiul, locuieste o vreme in capitala Austriei iar din 1928 la Bratislava unde se va prapadi la 93 de ani (25 mai ’36).

De ce e mare Levoslav?  

 

Timp de 40 de ani Levoslav si’a capatat frumoasa reputatie de dirijor si compozitor, fiind respectat nu doar de iubitorii de muzica ci si de Brams, Bulow si Joachim. Influentat de Schuman si Litz a compus muzica traditionala, muzica religioasa si muzica de camera si orchestra, muzica vocala si de pian. Ramane o emblema a miscarii nationale slovace si un reformator al muzicii sacre din sec al XIX-lea (miscarea ceciliana).   

Astazi, numele sau este purtat de un seminar din Baska Bystrica iar la Sibiu, de un hotel, adica fosta sa casa, construita in 1840 si renovata recent in 2008.

p.s. a fost comemorat chiar ieri, luni, 14 iunie, la ULBS,Sibiu de prof si compozitorul Remus Rizescu

Bella – Piano Sonata in B-flat minor- I Allegro energico

http://www.youtube.com/watch?v=B-d3gWgtHWU

 frumos, frumos…

http://www.diradido.site88.net/forum/Music/8_223644.htm